Preşedintele Nicuşor Dan îi convoacă marţi, la Palatul Cotroceni, pe liderii principalelor partide din fosta coaliţie de guvernare, pentru o discuţie decisivă privind Legea Salarizării. La întâlnire sunt aşteptaţi Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor, în contextul în care România mai are la dispoziţie doar câteva săptămâni pentru îndeplinirea unui jalon important din PNRR.
Miza este una financiară majoră: adoptarea şi promulgarea noii legi până la sfârşitul lunii august ar permite închiderea jalonului şi deblocarea unor fonduri europene de aproximativ 770 de milioane de euro. Şeful statului îşi doreşte ca proiectul să ajungă în Parlament şi să primească votul final, în ciuda disputelor politice tot mai intense.
Surse politice susţin însă că şansele unui acord sunt reduse. PSD a transmis deja că nu intenţionează să susţină forma actuală a proiectului elaborat de Ministerul Muncii. Social-democraţii consideră că documentul ar introduce măsuri de austeritate în sectorul public.
„Nu vom vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate”, afirma Sorin Grindeanu la sfârşitul lunii trecute.
De partea cealaltă, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, susţine că proiectul a fost prezentat într-o manieră distorsionată şi îi acuză pe unii politicieni că urmăresc beneficii electorale. El argumentează că noua legislaţie ar introduce reguli mai clare şi ar limita intervenţiile politice asupra salariilor din sistemul public.
„Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate de pe masă şi promisiunile uzuale de creşteri de salarii în anul electoral 2028, echivalent cu o dramă pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul şi scenariul cu dacă susţii partidul x, atunci “se dă” mai mult”, a scris Dragoş Pîslaru, luni, pe Facebook.
România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene adoptarea unei legislaţii care să corecteze dezechilibrele din sistemul public de salarizare. Termenul-limită pentru această reformă este 31 august, iar nerealizarea jalonului pune sub semnul întrebării accesarea celor aproximativ 770 de milioane de euro.
În timp ce preşedintele încearcă să obţină un compromis între partide, există voci care consideră că proiectul nu mai poate fi adoptat în forma actuală până la termen. Mai mult, unii politicieni susţin că România ar trebui să accepte pierderea fondurilor europene, dacă alternativa ar fi o lege care să genereze cheltuieli suplimentare pentru buget.
