Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, susţine că România se află într-o situaţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte costurile generate de datoria publică, atrăgând atenţia asupra sumelor importante direcţionate către plata dobânzilor.
Potrivit unui comunicat transmis de Alianţa pentru Unirea Românilor, senatorul afirmă că ţara noastră alocă cel mai mare procent din produsul intern brut pentru achitarea dobânzilor aferente datoriei publice dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
În opinia acestuia, nivelul ridicat al acestor cheltuieli ridică semne de întrebare cu privire la priorităţile bugetare şi la sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung.
„România cheltuie pe dobânzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană: 5,2% din PIB! Pe educaţie guvernul cheltuie mult mai puţin: doar 3,3% din PIB, iar pe sănătate are cheltuieli comparabile cu cele pe dobânzi, care nu depăşesc 6% din PIB”, afirmă Peiu.
Senatorul AUR susţine că problema nu este reprezentată neapărat de dimensiunea datoriei publice în raport cu economia naţională, ci de costurile ridicate ale finanţării acesteia. Potrivit declaraţiilor sale, România nu se află printre statele europene cu cele mai mari niveluri ale datoriei raportate la PIB.
Peiu arată că există ţări precum Grecia sau Italia, unde datoria publică depăşeşte cu mult nivelul înregistrat în România, însă costurile suportate pentru plata dobânzilor sunt mai reduse decât cele achitate de statul român.
În acest context, liderul grupului senatorial AUR pune diferenţa pe seama nivelului ridicat al dobânzilor la care se împrumută România pe pieţele financiare internaţionale, aspect pe care îl asociază cu deficitul bugetar.
„Oare de ce? Simplu: noi avem cea mai mare rată a dobânzii, pentru că avem cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar: 7,9% din PIB! Cum oare poate vorbi despre viitor o ţară care cheltuieşte pe dobânzi o dată şi jumătate cât cheltuieşte pentru educaţie?”, conchide liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Declaraţiile vin într-un moment în care dezbaterea privind echilibrul bugetar şi administrarea datoriei publice se află în centrul discuţiilor economice şi politice. Nivelul deficitului, costurile de finanţare şi modul în care sunt distribuite resursele publice rămân teme sensibile, cu impact direct asupra investiţiilor în domenii esenţiale precum educaţia, sănătatea sau infrastructura.
În acelaşi timp, analiza sustenabilităţii datoriei publice continuă să reprezinte unul dintre indicatorii urmăriţi atent atât de instituţiile europene, cât şi de investitorii internaţionali, în evaluarea stabilităţii economice a României.
