Exercitarea fără drept a funcţiilor religioase este sancţionată mai dur în România. Noua lege extinde prevederile şi la alte funcţii clericale. Actul normativ vine după dezbateri şi controverse constituţionale.
Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, pe 30 aprilie, legea care extinde sancţiunile pentru persoanele care se dau preoţi sau călugări şi pentru alte funcţii religioase, precum rabin sau imam.
Actul normativ modifică Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Legea a fost iniţiată de Silviu Vexler şi a parcurs un traseu legislativ marcat de controverse.
După adoptarea în Parlament, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională, invocând probleme de constituţionalitate şi de tehnică legislativă. Sesizarea a fost formulată în iulie 2025, iar argumentele invocate vizau posibile încălcări ale libertăţii conştiinţei şi ale libertăţii de exprimare.
De asemenea, preşedintele a atras atenţia asupra unor formulări considerate neclare şi asupra faptului că legea ar putea restrânge drepturi fundamentale prin acordarea unui rol exclusiv cultelor în anumite practici religioase. Curtea Constituţională a respins însă sesizarea pe 4 februarie 2026, permiţând promulgarea legii.
Noua reglementare urmăreşte să clarifice interdicţia exercitării fără drept a funcţiilor clericale şi monahale, în contextul apariţiei mai multor cazuri de persoane care au pretins calităţi religioase fără a avea recunoaştere legală. În acelaşi timp, legea extinde explicit această interdicţie şi la alte funcţii religioase similare.
Proiectul a fost elaborat cu acordul majorităţii cultelor din România, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, conform expunerii de motive. De asemenea, Secretariatul de Stat pentru Culte a susţinut iniţiativa legislativă.
Prin aceste modificări, autorităţile îşi propun să combată fenomenul falşilor clerici şi să asigure un cadru legal mai clar pentru activităţile religioase.






