Cei mai importanţi oameni din statul român au primit încă din august 2024 mai multe informări că ţara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului, relatează Europa Liberă, care publică şase documente, toate etichetate „URGENT” şi „strict confidenţial.”
Primul astfel de document a fost trimis în 19 august 2024, iar ultimul în 20 decembrie 2024.
Hârtia a plecat în trei direcţii: Cotroceni, Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului.
Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă – preşedintele, premierul şi preşedintele Senatului de la acea vreme.
Prin aceste documente, cei trei oficiali erau informaţi privind execuţia bugetară la momentul respectiv, riscul pe care îl are deficitul asupra ratingului de ţară şi a bugetului pe anul următor sau consecinţele neadoptării unor măsuri de corectare a deficitului. De asemenea, oficialii de la Finanţe avertizau privind riscurile ca România să nu mai găsească suficienţi bani de împrumut pentru plata pensiilor şi salariilor majorate substanţial de guvernul Ciolacu.
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”, avertizau oficialii de la Ministerul de Finanţe într-unul din documentele trimise.
Această înştiinţare era semnată de ministrul de Finanţe Marcel Boloş, secretarii de stat Alin Andrieş şi Dana Pescaru, precum şi de şefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.
Eticheta „strict confidenţial” din dreapta sus a documentului şi cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important.
Fostul ministru de Finanţe, Marcel Boloş, a confirmat pentru Europa Liberă existenţa documentelor şi că informările au fost trimise către Preşedinţie, Guvern şi Senat în regim confidenţial pentru că apariţia lor în spaţiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-şi plăti datoriile.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuţia bugetară a fost publicată lunar şi s-a văzut evoluţia deficitului bugetar”, a declarat Marcel Boloş.
Cele şase documente prezentate de Europa Liberă:
- 19 august 2024 | Notă privind posibile riscuri şi consecinţe asupra planului fiscal-structural şi a ratingului de ţară
- 31 octombrie | Riscuri bugetare luând în calcul execuţia bugetară la nouă luni
- 29 noiembrie | Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului în primele 10 luni
- 6 decembrie 2024 | Notă: riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului pe primele 11 luni
- 17 decembrie 2025 | Notă de informare privind riscurile aferente procesului de finanţare pentru începutul anului 2025
- 20 decembrie | Riscuri privind neadoptarea unui OUG privind unele măsuri pe 2025
