Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că rata anuală a inflaţiei în trimestrul 3 al anului a accelerat pentru că s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică şi pentru că au crescut cotele de TVA şi nivelul accizelor. De asemenea, Isărescu a adăugat că s-a înregistrat şi o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare. ”Faţă de prognoza din vară din raportul de inflaţie precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei”, a arătat el.
Mugur Isărescu a prezentat, vineri, raportul asupra inflaţiei pe trimestrul 3.
”Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 - 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor. Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut şi o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ, avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului şi s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderilor la preţurile legumelor şi fructelor”, a afirmat Mugur Isărescu, potrivit News.ro.
El a explicat efectul avut asupra ratei anuale a inflaţiei de eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate.
”Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”, a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu a adăugat că o moderare a ritmului de creştere economică a principalilor parteneri comerciali va afecta şi România.
”Legat de ce se întâmplă în Europa şi în lume, avem câteva noutăţi, o moderare a ritmului de creştere economică a principalilor parteneri comerciali ne va afecta şi pe noi. Suntem integraţi în mare măsură în lanţul de producţie european. Avem o anticipare a Băncii Centrale Europene privind o temperare a inflaţiei concomitent cu relaxarea treptată politicii monetare. Totuşi inflaţia de bază, în special componenta serviciilor, se menţine la nivel ridicat şi în Europa şi în zona euro şi o temperare semnificativă faţă de perioada precedentă a ritmului deprecierii dolarului american faţă de euro”, a transmis Isărescu.
El a explicat ce s-a subestimat în vară în raportul privind inflaţia.
”Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicilor preţurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasi-continuă, cu o ajustare amplă în trimestrul 3, anul viitor, o reducere de cinci puncte procentuale, atunci când iese din baza de calcul impactul direct al şocurilor pe calea ofertei. Faţă de prognoza din vară din raportul de inflaţie precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei. Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat, în primul rând, impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei de energie electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3, mai ales pe partea de electricitate, şi, de asemenea un impact care e greu de măsurat al anticipaţiilor inflaţioniste şi care s-a conturat”, a afirmat Isărescu.
El a declarat că, în acest mediu politic şi social tensionat, creşterile de preţuri sunt împinse mai sus decât analiştii BNR au anticipat în vară.
”Este un mediu politic şi social destul de tensionat în ţară în această perioadă şi bineînţeles că toate aceste discuţii împing creşterile de preţuri mai sus decât am anticipat noi în lunile de vară. Avem aceleaşi perspective după ce indicele preţurilor de consum iese din impactul majorărilor şocului determinat de creşterea preţurilor la electricitate şi creşterea impozitelor are loc o scădere abruptă a indicelui preţurilor de consum şi se reintră în intervalul ţintei în trimestrul 1 - 2027”, a mai declarat guvernatorul BNR.
