INTERVIU EXCLUSIV cu Marietje Schaake, expertă în politici tehnologice la Universitatea Stanford, la Cotroceni. Cum au ajuns giganţii tehnologici să deţină puterea statelor şi de ce Europa trebuie să fie mai ambiţioasă în cursa AI

INTERVIU EXCLUSIV cu Marietje Schaake, expertă în politici tehnologice la Universitatea Stanford, la Cotroceni. Cum au ajuns giganţii tehnologici să deţină puterea statelor şi de ce Europa trebuie să fie mai ambiţioasă în cursa AI

Ce se întâmplă atunci când companiile private ajung să deţină o putere pe care, până nu demult, o aveau doar guvernele? Cine controlează infrastructura de care depinde securitatea naţională, cine stabileşte limitele inteligenţei artificiale şi câtă autonomie mai au democraţiile într-o lume dominată de marile corporaţii tehnologice?

Sunt câteva dintre întrebările care devin tot mai relevante pe măsură ce tehnologia se infiltrează în aproape toate aspectele vieţii noastre şi pe care am avut ocazia să le adresez uneia dintre cele mai importante voci internaţionale în dezbaterile despre relaţia dintre tehnologie, putere şi democraţie.

Joi, 19 noiembrie 2026, Palatul Cotroceni a găzduit cea de-a doua ediţie a Summitului pentru Guvernanţă Digitală, organizat de Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Nicuşor Dan. Evenimentul, la care Playtech a fost prezent, a reunit oficiali guvernamentali, experţi internaţionali, reprezentanţi ai mediului privat şi specialişti în transformare digitală.

Printre invitaţii summitului s-a numărat şi Marietje Schaake, cercetătoare afiliată Centrului pentru Politici Cibernetice şi Institutului pentru Inteligenţă Artificială Centrată pe Om din cadrul Universităţii Stanford. Între 2009 şi 2019, aceasta a fost membră a Parlamentului European, unde s-a ocupat de politici tehnologice, comerţ internaţional şi afaceri externe.

Marietje Schaake este şi autoarea volumului „The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley”, publicat în 2024, în care analizează transferul de putere dinspre instituţiile democratice către marile companii de tehnologie şi consecinţele acestui fenomen asupra societăţii.

În cadrul summitului de la Cotroceni, aceasta a vorbit despre puterea tehnologică şi utilizarea etică a inteligenţei artificiale, dar şi despre responsabilitatea guvernelor într-o perioadă în care graniţele dintre interesele comerciale şi cele de securitate naţională devin tot mai greu de delimitat.

Am stat de vorbă, în exclusivitate pentru Playtech, cu Marietje Schaake despre influenţa companiilor precum Google, Meta, Microsoft şi OpenAI, despre deciziile pe care nu ar trebui să le delegăm niciodată inteligenţei artificiale şi despre riscul ca Europa să rămână în urma Statelor Unite şi a Chinei în competiţia tehnologică globală.

INTERVIU Marietje Schaake – Cum au ajuns marile companii tehnologice să deţină puterea statelor

Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanţă Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Ozana Mazilu (Playtech): În cartea dumneavoastră, „The Tech Coup”, susţineţi că marile companii tehnologice au acumulat o putere care, cândva, aparţinea guvernelor. Credeţi că am ajuns deja în punctul în care companii precum Google, Meta, Microsoft şi OpenAI au mai multă influenţă asupra vieţii noastre de zi cu zi decât politicienii pe care noi îi alegem?

Marietje Schaake: În anumite domenii, da. Companiile au o putere excesivă dacă ne uităm, de exemplu, la ecosistemul informaţional. Acesta este un prim aspect. Şi, bineînţeles, în anumite cazuri, dacă ne uităm la Elon Musk şi la modul în care îşi foloseşte infrastructura de conectivitate prin satelit în Ucraina, ceea ce odinioară era văzut ca o oportunitate a devenit acum o vulnerabilitate majoră.

Iar acest lucru este problematic, pentru că vorbim despre un domeniu, securitatea naţională, care în trecut era monopolul statului. Cred că este destul de clar că vorbim despre un domeniu în care, pe de o parte, vedem companiile desfăşurând anumite activităţi, precum Starshield şi Starlink, dar există şi acţiuni invizibile pe care aceste companii le întreprind.

De exemplu, atunci când construiesc, monitorizează şi securizează infrastructura critică, precum cablurile submarine de date, nu ştim când atacă, spre exemplu, reţelele de hackeri din alte ţări. Acest lucru estompează foarte mult graniţele în ceea ce priveşte acţiunile ofensive care, în Ţările de Jos, ţara din care provin, ar trebui să fie însoţite de un mandat din partea Parlamentului. Pentru că, atunci când ne implicăm într-un conflict cu o altă ţară, vorbim despre o decizie de cea mai mare importanţă.

Însă, atunci când companiile se implică în astfel de acţiuni, nu există un asemenea cadru. Totul se întâmplă într-o zonă gri. Şi cred că acest lucru este nociv pentru statul de drept, pentru transparenţă şi pentru asumarea răspunderii.

INTERVIU Marietje Schaake – Ce decizii nu ar trebui să delegăm niciodată inteligenţei artificiale

Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanţă Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Ozana Mazilu (Playtech): Inteligenţa artificială este din ce în ce mai capabilă să ia decizii care afectează locurile de muncă ale oamenilor, situaţia lor financiară, educaţia şi accesul la serviciile publice. Unde ar trebui să tragem linia? Există decizii care nu ar trebui delegate niciodată inteligenţei artificiale?

Marietje Schaake: Da, categoric. Cred că, în contextul securităţii naţionale, identificarea ţintelor este un astfel de exemplu.

Dar există şi întreaga chestiune legată de cine are acces la informaţii şi cine nu. Modul în care guvernul comunică cu cetăţenii, unde poate ajunge la aceştia şi cum pot cetăţenii să obţină repararea unei nedreptăţi. Acestea sunt domenii pe care nu cred că ar trebui să le externalizăm. Şi am făcut deja acest lucru înainte de apariţia inteligenţei artificiale.

Însă acum, odată cu agenţii AI care acţionează în numele nostru, asistăm la o concentrare şi mai mare a puterii, pentru că Big Tech devine Big AI, iar decalajul dintre cei care au fost primii şi cei care vin din urmă devine tot mai greu de recuperat.

Iar consecinţele sunt semnificative. Atunci când guvernul Statelor Unite decide că europenii nu pot avea acces la Mythos şi la alte tipuri de modele de inteligenţă artificială care sunt esenţiale pentru securitatea cibernetică, acest lucru creează dezechilibre de putere care, pur şi simplu, sunt în dezavantajul nostru, al europenilor.

INTERVIU Marietje Schaake – Europa nu trebuie doar să reglementeze inteligenţa artificială, ci şi să construiască tehnologie

Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanţă Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)

Ozana Mazilu (Playtech): Europa încearcă să reglementeze inteligenţa artificială, în timp ce Statele Unite şi China concurează pentru a domina acest domeniu. Riscă Europa să devină cea care stabileşte regulile la nivel mondial, dar nu şi cea care creează tehnologia? Putem proteja drepturile fundamentale fără să sacrificăm inovaţia?

Marietje Schaake: Aş vrea să contrazic ideea potrivit căreia reglementarea împiedică inovaţia, iar China este cel mai bun exemplu în acest sens. Există foarte multe reglementări în China, iar acest lucru nu îi împiedică să inoveze.

În mod similar, în Statele Unite există tot felul de modalităţi prin care se realizează reglementarea, doar că aceasta nu are loc prin intermediul procesului legislativ obişnuit. De asemenea, nu se întâmplă neapărat la nivelul guvernului federal, ci statele adoptă legislaţie, iar instanţele de judecată au fost, la rândul lor, foarte ferme. De exemplu, prin obligarea companiei Meta să îşi schimbe modelul de afaceri în urma unei hotărâri judecătoreşti.

Aşadar, lucrurile nu sunt chiar atât de albe sau negre. Însă ceea ce noi, în Europa, trebuie să facem mult mai mult este să construim. Este bine să avem reguli care să protejeze principiile fundamentale şi cred că acest lucru este legitim. Cred că este necesar şi cred că Statele Unite încep să recupereze decalajul.

Statele Unite reprezentau o excepţie, însă alegerile de la jumătatea mandatului au arătat foarte clar ce îşi doresc oamenii să vadă. Dar întrebarea care se pune este următoarea: ce facem noi, în Europa, pentru a ne promova mai bine propriile interese? Trebuie să ajungem la concluzia că reglementarea nu ne-a adus acolo unde ar fi trebuit să fim.

Aşadar, acum trebuie să ne dublăm eforturile în ceea ce priveşte construirea de tehnologie. Şi aici mi-aş dori să văd mult mai multă ambiţie.

Ozana Mazilu (Playtech): Vă mulţumesc foarte mult pentru timpul acordat şi vă doresc mult succes!

Marietje Schaake: Mulţumesc şi eu! Asemenea!

Cine va deţine, de fapt, puterea în viitor?

Dincolo de discuţiile despre performanţele inteligenţei artificiale, despre modele lingvistice tot mai sofisticate şi despre competiţia dintre marile companii, conversaţia cu Marietje Schaake mi-a reconfirmat importanţa unei întrebări pe care cred că ne-o adresăm prea rar: cui îi încredinţăm, de fapt, puterea atunci când adoptăm aceste tehnologii?

Personal, nu cred că trebuie să alegem între progresul tehnologic şi protejarea valorilor democratice. Îmi doresc însă să văd o Europă care să nu fie doar arbitrul unei competiţii purtate de alţii, ci şi unul dintre principalii ei jucători. Pentru că independenţa tehnologică ar putea deveni, în următorii ani, la fel de importantă precum independenţa energetică sau cea militară.

Afla mai multe despremarietje schaakeai
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt
Proiect susținut de  
ULTIMELE ȘTIRI