Azi începe oficial recensământul. Realizat o dată la 10 ani, la sfârşitul acestui demers vom afla câţi locuitori mai are România. Însă nu doar atât. Va fi o radiografie completă a societăţii în care trăim. În premieră, întregul proces va fi digitalizat.
Recensământul se va desfăşura în trei etape. Salariaţii care le vor autorecenza vor avea dreptul la o zi liberă, plătită de angajator. La polul opus, cei care refuză completarea documentelor riscă o amendă de până la 3.000 de lei.
Întregul proces va dura până pe 30 decembrie.
Chestionarele vor cuprinde întrebări referitoare la sex, data naşterii, starea civilă, anul căsătoriei, sau numărul copiilor.
Vom răspunde la întrebări legate de localitatea în care stăm şi dacă suntem plecaţi la muncă peste o hotare o parte a anului.
Vom spune şi ce etnie avem, care este limba maternă dar şi religia pe care o practicăm.
Despre activitatea profesională vor răspunde doar persoanele care au peste 15 ani. Trebuie să spună ce
ocupaţie au, cât timp petrec la serviciu şi care este locul de muncă.
Pe lângă întrebările obişnuite, în acest an apare una nouă, legată de pandemia de coronavirus.
La această intrebare aveti 5 variante: deloc, în mică măsură, oarecum, în mare măsură, foarte mult.
În perioada de după Revoluţie, statul român a efectuat trei recensăminte. Toate au suprins hemoragia de oameni pe care o traversează de decenii ţara noastră. Astfel, în 1992 populaţia României era de 22,8 milioane de locuitori. În 2011, de numai 19,1 milioane. Datele parţiale ale INS arată că, la sfâşitul acestui recensământ, autorităţile vor constata că în ţară mai sunt doar aproximativ 18 milioane de rezidenţi.
