Premierul interimar şi preşedintele PNL, Ilie Bolojan, avertizează că Guvernul care va prelua mandatul în toamna acestui an va avea de gestionat o situaţie bugetară dificilă. Printre principalele obiective se vor număra reducerea deficitului, menţinerea investiţiilor la un nivel important şi asigurarea unor majorări sustenabile ale pensiilor şi salariilor.
Bolojan susţine că noua Lege a salarizării este necesară tocmai pentru a crea un cadru predictibil şi pentru a preveni apariţia unor presiuni bugetare similare celor din anii electorali 2023-2024, care s-ar putea repeta în perioada 2027-2028.
Premierul interimar a explicat că România are în prezent o limită clară în ceea ce priveşte fondul total de salarii din sectorul public. Cheltuielile cu personalul bugetar reprezintă în acest moment 8,1% din PIB, după ce în 2024 au atins 9,4%. Angajamentul asumat de România este ca acest procent să ajungă la 7,9% până în 2030.
„Nu putem să depăşim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB, în 2024 am ajuns la 9,4% şi angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%. Deci, putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% şi 8,1%, ceea ce înseamnă că la estimările de creşterea PIB-ului pe anul viitor ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde”, a spus premierul interimar despre legea salarizării, potrivit News.ro.
Potrivit lui Bolojan, o altă limitare este reprezentată de angajamentele asumate prin PNRR, unde adoptarea unei noi Legi a salarizării constituie un jalon.
Şeful PNL a explicat că majorarea fondului de salarii trebuie să rămână în concordanţă cu evoluţia economiei şi cu veniturile colectate la buget. Cu alte cuvinte, România nu îşi poate permite creşteri salariale care să depăşească semnificativ ritmul în care creşte economia.
„Nu putem să avem o creştere nominală mai mare a fondului de salarii decât creşterea nominală a PIB-ului, adică nu putem să creştem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat şi decât economia noastră poate suporta şi din nou avem o estimare de creşterea PIB-ului care se situează la început de an la 6,7% faţă de acest an pentru anul viitor, la aproximativ 7%, acum la jumătatea anului, ceea ce înseamnă din nou că ne putem duce la o învelopă de aproximativ 11 miliarde. Dacă am calculat procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziţie, minima, pentru anul viitor, este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea creşte fondul de salarii de la 166 de miliarde cât este anul acesta la aproximativ 174 de miliarde”, a explicat premierul.
În acest context, viitorul Guvern va trebui să găsească un echilibru între mai multe obiective care concurează pentru aceleaşi resurse bugetare.
„Dacă acumulăm aici şi necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situaţia în care guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să pregătească un buget în aşa fel încât să menţină investiţiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor şi deci adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers şi să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, în anii 2023-2024 şi care pot reapărea din nou între 2027 şi 2028”, a mai spus Ilie Bolojan.
