Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că România şi mai multe state din regiune traversează o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, pe fondul secetei severe şi al scăderii istorice a debitului Dunării. După o întâlnire cu peste 140 de reprezentanţi ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor şi ai asociaţiilor din domeniu, şeful Executivului a prezentat situaţia actuală şi măsurile adoptate pentru reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf.
Potrivit lui Bolojan, nivelul apei din Dunăre a coborât sub minimul înregistrat în 2003, afectând atât producţia de energie hidro, cât şi funcţionarea unor capacităţi esenţiale din sistemul energetic naţional.
„Suntem într-o situaţie în care avem o criză energetică la nivel regional din cauza secetei, debitele scăzute pe Dunăre fiind cele mai mici din ultimii 40 de ani. Faţă de nivelul minim pe care l-am atins în 2003, de 1.474 de metri cubi pe secundă, astăzi am ajuns la un nivel inferior acestuia, suntem la aproximativ 1450 de metri cubi pe secundă şi tendinţa este de scădere, în aşa fel încât în a doua jumătate a acestei săptămâni vom ajunge la debite estimate de 1.400 de metri cubi. Ca efect al scăderii debitelor atât pe Dunăre, cât şi în celelalte bazine hidrografice, capacităţile de producţie pe centrale hidroelectrice sunt limitate, doar la Porţile de Fier am pierdut aproximativ 2.000 de megawaţi. De asemenea, capacităţile de producţie pe energie nucleară sunt şi ele reduse mult”, a declarat premierul, potrivit News.ro.
Acesta a explicat că dificultăţile nu afectează doar România. În întreaga regiune există un deficit de producţie de peste 4.000 MW, ceea ce pune presiune asupra sistemelor energetice din România, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova. În plus, posibilităţile de import din Europa de Vest sunt limitate din cauza capacităţilor reduse de interconectare.
Şeful Guvernului a arătat că în fiecare seară, între orele 19:00 şi 23:00, consumul de energie depăşeşte semnificativ producţia internă, ceea ce obligă România să importe zilnic între 2.000 şi 2.500 MW pentru a acoperi necesarul. Situaţii similare se înregistrează şi în statele vecine, unde cererea ridicată pune presiune suplimentară asupra pieţei regionale de energie.
În acest context, Executivul susţine că a utilizat toate resursele disponibile pentru a creşte producţia internă şi pentru a limita efectele crizei.
„Am pornit toate capacităţile energetice care sunt în funcţiune în România la capacitatea maximă, am intrat pe producţia de fotovoltaic la maxim, am autorizat tot ce se putea autoriza îm domeniul stocării să intre cât mei repede în funcţiune şi peste 400 de MW au fost autorizaţi în ultimele 20 de zile. Am făcut, din punct de vedere al capacităţilor interne, tot ce se putea să avem o producţie maximă. Un obiectiv important este menţinerea în funcţiune a grupului 2 de la Cernavodă, fiecare zi câştigată cu acest grup în funcţiune înseamnă peste 650 de MW, adică aproape 10% din producţia de energie a României, o producţie în bandă, foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic. Pentru ca acest al doilea grup să funcţioneze este nevoie ca pompele care asigură apa pentru răcirea centralei să poată absorbi apa, deci e nevoie de un nivel al apei în zona bazinului de absorbţie care să fie peste limita minimă şi, din datele pe care le avem, există o probabilitate ca în următoarele trei-patru zile să putem funcţiona şi cu acest grup 2”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a precizat că autorităţile încearcă să menţină în funcţiune reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, considerat esenţial pentru stabilitatea sistemului energetic în perioada de consum maxim.
În acest scop, miercuri şi joi vor începe lucrări speciale pe Dunăre, care presupun scufundarea unor barje pentru redirecţionarea debitului apei către zona de captare a centralei. Măsura are ca obiectiv menţinerea unui nivel suficient al apei pentru răcirea instalaţiilor şi continuarea funcţionării reactorului în condiţii de siguranţă, într-o perioadă în care fiecare megawatt produs este considerat esenţial pentru echilibrarea sistemului energetic naţional.
