Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat, pe 27 august 2026, o nouă procedură pentru desemnarea viitorului judecător român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Deşi Ministerul Justiţiei a transmis că noul mecanism păstrează, în linii mari, modelul utilizat în 2020, documentul introduce mai multe modificări importante.
Actualul mandat al judecătoarei române Octavia Spineanu-Matei la CJUE se încheie pe 6 octombrie 2027. Memorandumul care stabileşte procedura de selecţie a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, în condiţiile în care ambele portofolii erau ocupate interimar.
Potrivit Ministerului Justiţiei, „procedura de selecţie respectă, în ansamblu, tiparul după care s-au desfăşurat procedura de selecţie a judecătorului român la CJUE (2020) şi procedura de selecţie a judecătorului român la Tribunalul UE (2021)”, potrivit Cotidianul.ro.
Una dintre principalele schimbări vizează componenţa comisiei. Dacă în 2020 aceasta avea nouă membri, noul mecanism prevede 11 membri. Cele două poziţii suplimentare revin unor decani ai barourilor din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, selectaţi prin tragere la sorţi dintre cei care îşi exprimă disponibilitatea.
Comisia îi include, în continuare, pe miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CJUE, directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din Ministerul Justiţiei, un reprezentant al CSM şi doi judecători de la Înalta Curte.
Şi modalitatea de selectare a magistraţilor ÎCCJ a fost schimbată. În 2020, aceştia erau „doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de Colegiul de conducere al acesteia, la invitaţia ministrului justiţiei”. În noua procedură, sunt „doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, traşi la sorţi de Colegiul de conducere al acesteia dintre judecătorii care şi-au manifestat disponibilitatea”.
O altă diferenţă priveşte condiţiile pentru candidaţi. Procedura din 2026 permite participarea şi a unor „jurisconsulţi ale căror competenţe sunt recunoscute”, pe lângă personalităţile care îndeplinesc condiţiile pentru cele mai înalte funcţii jurisdicţionale.
Termenele au fost, de asemenea, extinse. Verificarea candidaturilor poate dura cel mult 10 zile calendaristice, faţă de maximum cinci zile lucrătoare în procedura precedentă. Pentru organizarea audierilor sunt prevăzute maximum 21 de zile calendaristice de la publicarea rezultatelor, în locul celor 10 zile lucrătoare stabilite în 2020.
Ministerul Justiţiei precizează că proiectul a fost elaborat după consultarea MAE. În comunicarea instituţiei nu sunt menţionate consultări cu CSM, ÎCCJ sau UNBR, deşi reprezentanţii acestora fac parte din comisia de selecţie.
Adoptarea memorandumului a avut loc în perioada în care Guvernul era demis. Curtea Constituţională stabilise, prin Decizia nr. 885 din 17 august 2026, că un Executiv demis nu poate promova politici noi.
„Guvernul (demis prin moţiune de cenzură) nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege”, se arată în decizia CCR.
Totodată, Curtea a făcut distincţia între o nouă opţiune de politică publică şi actele necesare continuării unor obligaţii deja asumate.
„Actele de administrare curentă pot produce efecte ce depăşesc temporal mandatul Guvernului demis, precum contracte de finanţare, proiecte de infrastructură deja aprobate, programe de fonduri UE, măsuri de securitate energetică, rapoarte şi planuri obligatorii în executarea dreptului UE. Ceea ce este relevant este dacă actul angajează o opţiune politică nouă sau doar permite continuarea unei obligaţii deja asumate”.
Secretara de stat din Ministerul Justiţiei, Teodora Stoian, a explicat motivul pentru care s-a optat pentru tragerea la sorţi a celor doi judecători ÎCCJ.
„Pentru că am considerat că cei care doresc să participe la procedură trebuie să fie informaţi cu privire la existenţa acestei selecţii, să-şi exprime dorinţa şi după aceea Colegiul să-i tragă la sorţi, ca să fie o chestiune aleatorie.”
