Citim zilnic statistici, pe bandă rulantă, şi cifrele nu ne mai spun mare lucru. Au mai fost descoperite câteva focare de PPA într-un judeţ sau altul, au mai fost sacrificaţi câţiva zeci, sute sau mii de porci. Sunt ştiri cu care ne-am obişnuit deja, au devenit, din păcate, mult prea banale. Îngrijorător este faptul ca societatea, fermierii, par ca nu mai au putere de reacţie. Un ţipăt de durere când îl loveşte pe unul soarta aprigă, câteva comentarii de compasiune sau revoltă pe reţelele sociale şi în câteva zile se schimbă subiectul.
Când vezi, când simţi că participi la un asemenea act tragic, totul se schimbă. Fiecare din zecile de mii de animale sacrificate, din statistici, devine fiinţă concretă. Fiecare asomare, fiecare ţipăt şi zbatere a unui animal, aparent sănătos, te zdruncină. Înmulţiţi suferinţa de a privi aşa ceva cu cele câteva zeci, sute sau mii de capete pe care le are un gospodar sau un fermier mic ori mare, imaginaţi-vă că sunteţi în locul lui şi abia atunci veţi fi ceva mai aproape de tragedia prin care trece, ceva mai aproape de coşmar.
