Încălzirea accelerată a apelor mediteraneene şi efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice aduc în prim-plan o nouă ameninţare pentru comunităţile de coastă din sudul Europei: peştele-iepure toxic, cunoscut ştiinţific sub numele de Lagocephalus sceleratus. Considerat una dintre cele mai periculoase specii invazive ajunse în Mediterană, acest prădător a determinat autorităţile din Grecia şi Cipru să treacă la măsuri fără precedent, de la bariere plutitoare şi recompense financiare pentru pescari, până la programe de capturare şi incinerare.
Specia, originară din Marea Roşie, ar fi ajuns în Mediterană prin Canalul Suez, favorizată de creşterea temperaturii apei şi de capacitatea sa ridicată de adaptare. În ultimii ani, răspândirea sa în estul Mediteranei a fost rapidă, iar efectele sunt resimţite atât la nivelul ecosistemelor, cât şi în viaţa de zi cu zi a localnicilor. Peştele conţine tetrodotoxină, o neurotoxină extrem de puternică, pentru care nu există antidot. Muşcăturile pot provoca răni grave, hemoragii şi complicaţii severe, iar consumul acestui peşte este exclus din cauza toxicităţii.
În Grecia, primele bariere plutitoare de protecţie au fost instalate în golful Euboea, în apropiere de Chalkida. Sistemul actual include aproximativ 2,5 kilometri de plasă, urmând să fie extins la 7 kilometri. Autorităţile locale spun că măsura a fost luată pentru a limita accesul peştilor toxici în zonele de înot şi pentru a reda turiştilor şi localnicilor sentimentul de siguranţă.
„Prioritatea noastră principală este siguranţa cetăţenilor. Mai bine să previi decât să regreţi”, a declarat viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, care a coordonat proiectul, potrivit Cotidianul.ro.
În paralel, Atena a lansat un program de capturare a speciei, oferind pescarilor o recompensă de 5,33 euro pentru fiecare kilogram predat autorităţilor. Măsura este completată de subvenţii pentru combustibil, într-un plan finanţat inclusiv din fonduri europene. Peştii prinşi sunt congelaţi şi apoi incineraţi în unităţi speciale ale statului. Un program similar funcţionează deja în Cipru, unde peste 103 tone de peşte-iepure au fost eliminate din apele de coastă.
Totuşi, eficienţa acestor măsuri este contestată. Unii pescari spun că intervenţia vine prea târziu şi că răspândirea speciei nu mai poate fi oprită. În acelaşi timp, în Grecia a apărut chiar şi o iniţiativă care critică eradicarea pe motive etice, cerând protejarea speciei. De partea cealaltă, majoritatea specialiştilor avertizează că impactul asupra biodiversităţii marine şi asupra economiei pescăreşti este real şi în creştere.
UE susţine planul de combatere a peştelui-iepure cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, iar autorităţile elene speră că programul va limita extinderea speciei şi va proteja atât mediul marin, cât şi comunităţile costiere. Dacă rezultatele vor fi pozitive, modelul ar putea fi extins şi în alte zone ale Mediteranei.
