Fostul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a declarat miercuri seara, la un eveniment organizat la Miercurea-Ciuc, că realizarea unirii Republicii Moldova cu România a fost împiedicată de o serie de factori, precum lipsa unei strategii din partea autorităţilor române, influenţa continuă a Rusiei sau obstacole constituţionale care îngreunează acest proces.
'Ca să aibă loc unirea, trebuie să se dorească nu numai la Chişinău, dar şi la Bucureşti. Şi poate mai mult decât la Chişinău, să se dorească şi aici, la Bucureşti', a spus Mihai Gribincea, potrivit Agerpres.
Fostul ambasador a comparat situaţia Republicii Moldova cu cea a Germaniei de Est şi a remarcat că, spre deosebire de Germania Federală, care a creat un Minister al Integrării imediat după separare, România nu a avut niciodată o astfel de structură dedicată unei eventuale reunificări.
El consideră că, la începutul anilor '90, unirea ar fi fost posibilă, dacă ar fi existat voinţă politică reală atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău.
'Situaţia cred că este mult mai complicată. În începutul anilor '90, cred că, dacă se dorea şi la Bucureşti şi la Chişinău, s-ar fi putut obţine (unirea - n.r.), dar s-ar fi obţinut fără Transnistria', a spus Gribincea.
Fostul diplomat susţine că, potrivit unor însemnări diplomatice din perioada anilor '90, nici conducerea de la Bucureşti, reprezentată de preşedintele Ion Iliescu, şi nici cea de la Chişinău nu îşi doreau unirea Republicii Moldova cu România.
El a făcut referire la notiţele publicate în seria de volume 'România după Malta', scrisă de fostul premier Adrian Năstase.
La evenimentul de la Miercurea-Ciuc, fostul ambasador a explicat şi că, odată cu adoptarea Constituţiei Republicii Moldova în 1994, a fost introdus un articol care vizează dreptul la autodeterminare al Găgăuziei, în cazul în care Republica Moldova îşi va schimba forma de stat, ceea ce reprezintă 'un obstacol greu de depăşit'.
În context, Mihai Gribincea a punctat că Republica Moldova este foarte divizată, atât din punct de vedere politic, cât şi religios sau teritorial.
De asemenea, fostul diplomat a vorbit despre propaganda rusă, pe care a descris-o ca fiind 'foarte puternică', şi despre lipsa unui răspuns eficient din partea României.
El a subliniat că mass-media rusească este bine finanţată în Republica Moldova, în timp ce România oferă ajutoare, dar nu investeşte suficient în contracararea propagandei ruseşti prin susţinerea presei.
Referindu-se la faptul că unii cetăţeni ai Republicii Moldova nu vor unirea cu România, Gribincea a susţinut că acesta este, în mare parte, rezultatul politicilor de rusificare şi deznaţionalizare pe care autorităţile sovietice au dus-a timp 50 de ani, amintind că în tot acest timp România a fost constant demonizată.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în România Mihai Gribincea a participat, la Miercurea-Ciuc, la un eveniment organizat de Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor 'Regina Maria', parte a unei serii mai largi de manifestări desfăşurate sub titulatura 'Carte, cinste cui te-a scris', la care au mai luat parte dr. Cristina Gârlea, cercetător la Academia Română şi fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
