România se apropie de o nouă evaluare a ratingului de credit, în timp ce criza politică şi deficitul bugetar pun presiune pe finanţele ţării. Fitch menţine calificativul BBB-, cu perspectivă negativă.
România are tot mai puţin timp pentru a demonstra că poate continua reducerea deficitului şi poate adopta un plan fiscal credibil, în condiţiile în care prelungirea crizei politice afectează predictibilitatea bugetară. Avertismentul vine de la Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, citată de Bloomberg.
Agenţia urmează să reanalizeze ratingul României în ianuarie 2027. La sfârşitul lunii iulie, Fitch a confirmat calificativul BBB-, ultima treaptă a categoriei „investment grade”, dar a păstrat perspectiva negativă.
Criza politică, un risc pentru rating
Krzywicka avertizează că prelungirea perioadei fără un guvern funcţional complică adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea fiscală.
„Cu cât criza persistă mai mult în absenţa unui guvern funcţional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală şi capacitatea de a implementa măsurile de ajustare necesare”, a declarat Krzywicka într-un interviu.
Potrivit analistului, România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Fitch estimează pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de Guvern.
Deficitul şi economia, în atenţia agenţiilor
Pentru 2027, elaborarea bugetului şi prezentarea unei traiectorii credibile către deficitul de 3% sunt considerate esenţiale. Îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale este indicată drept una dintre soluţiile pentru reducerea deficitului.
„Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de scurtă durată, în momentul prăbuşirii guvernului în primăvară, s-a prelungit până târziu în vară", a spus ea. „lar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie."
Şi S&P Global urmează să reevalueze ratingul României, în timp ce Moody’s menţine calificativul Baa3, cu perspectivă negativă. Fitch atrage atenţia şi asupra creşterii economice lente, considerând că aceasta nu poate înlocui măsurile de consolidare fiscală necesare.
