În cele 27 de ţări ale UE candidează pentru Parlamentul European politicieni din aproximativ 200 de partide. Cei 373 de milioane de alegători cu drept de vot sunt cei care vor decide pe cine vor trimite în hemiciclu.
În total, sunt locuri pentru 720 de reprezentanţi - cu 15 mai mulţi decât data trecută, dar mai puţini decât cei 751 de eurodeputaţi care făceau parte din Parlament înainte de Brexit. Noii membri aleşi îşi vor ocupa locurile la mijlocul lunii iulie pentru o primă sesiune plenară. Urmează o primă provocare, poate cea mai grea: să configureze schema de personal a celor care vor conduce destinele UE în următorii cinci ani, scrie POLITICO, preluat de News.ro.
Din Olanda, unde urnele s-au închis de joi, vor veni 31 de eurodeputaţi. Alegătorii au votat de la ora 7.30 la 21.00, toţi cu pixul şi hârtia, din cauza neîncrederii de lungă durată faţă de maşinile de vot. Exit-pollurile arată că Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, şi aliaţii lui populişti au câştigat locuri faţă de legislatura precedentă, fiind probabil la egalitate cu alianţa dintre stânga şi verzi condusă de fostul comisar european Frans Timmermans.
În Irlanda, secţiile de vot au fost deschise vineri între orele 7.00 şi 22.00. Ţara alege 14 eurodeputaţi. Clare Daly şi Mick Wallace, care sunt de mult timp figuri emblematice ale grupului de stânga al UE, se confruntă cu o luptă dificilă pentru a fi realeşi.
Republica Cehă şi-a lăsat urnele deschise pentru un scrutin de două zile, desfăşurat vineri şi sâmbătă. Praga trebuie să trimită 21 de eurodeputaţi la Strasbourg. Secţiile de votare au fost deschise între orele 14.00 şi 22.00 pe 7 iunie şi între orele 8.00 şi 14.00 pe 8 iunie.
Letonia a avut secţiile de votare deschise sâmbătă între orele 9.00 şi 20.00. Această ţară alege 9 membri ai Parlamentului.
Malta a votat sâmbătă între orele 7.00 şi 22.00. Fiind una dintre cele mai mici trei ţări din UE, aceasta alege doar 6 deputaţi. Pot vota persoanele care au împlinit 16 ani. Este ţara actualei preşedinte a Parlamentului European, Roberta Metsola, iar Partidul Naţionalist din care face parte poate obţine un loc în plus (adică toate cele trei locuri).
Slovacia a deschis urnele sâmbătă de la ora 7.00 până la 22.00. Ea alege 15 eurodeputaţi. Partidul de guvernământ al ţării, Smer, ar putea vedea o creştere a sprijinului electoral după tentativa de asasinat asupra premierului Robert Fico în luna mai.
În Italia votul se întinde pe două zile, sâmbătă şi duminică. Fiind a treia ţară ca mărime din UE, aceasta alege 76 de deputaţi. Secţiile de vot s-au deschis pe 8 iunie, între orele 15.00 şi 23.00, iar pe 9 iunie, alegătorii pot vota între orele 7.00 şi 23.00. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra prim-ministrului Giorgia Meloni şi asupra faptului dacă, în discursul său postelectoral, va da indicaţii cu privire la sprijinul grupului său politic, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), care este curtat atât de Ursula von der Leyen, cât şi şi Marine Le Pen.
Austria deschide urnele duminică. Ţara îşi alege 20 de deputaţi. Orele de deschidere a secţiilor de votare variază: Cele mai multe sunt deschise între orele 7.00 şi 17.00; municipalităţile mai mici se închid la prânz. Pot vota persoanele de 16 şi 17 ani. Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, este pregătit să câştige, deşi dezvăluirile despre modul în care acesta subminează agenţia de informaţii a ţării a zguduit barca de campanie.
Belgia votează între orele 8.00 şi 14.00. Votul electronic este posibil până la ora 16.00. Este vorba de un scrutin triplu - la nivel european, federal şi regional - iar votul ar putea schimba dramatic viitorul ţării, pe măsură ce popularitarea flamand-naţionaliştilor creşte în regiunea nordică Flandra. Belgia alege 22 de eurodeputaţi. Votul este obligatoriu, iar tinerii de 16 şi 17 ani vor vota pentru prima dată la alegerile europene.
Bulgaria votează între orele 7.00 şi 20.00. Alege 17 membri în cadrul unui vot obligatoriu pentru toţi cetăţenii cu drept de vot. Ţara organizează alegeri legislative în aceeaşi zi.
Croaţia votează, cu secţii de vot deschise între orele 7.00 şi 19.00. Ţara alege 12 membri ai Parlamentului European..
Cipru votează între orele 7.00 şi 18.00. Este de urmărit dacă Fidias Panayiotou, un influencer online în vârstă de 24 de ani, va fi una dintre cele şase persoane pe care Cipru le trimite în Parlamentul European.
Danemarca votează între orele 9.00 şi 20.00. Alege 15 membri. Votul se rezumă la un referendum privind partidul social-democrat al premierului Mette Frederiksen, care tocmai a fost atacată pe stradă vineri seară, şi partenerul său de coaliţie junior Venstre.
În Estonia duminică este ziua oficială a alegerilor, chiar dacă scrutinul a început pe 3 iunie. Aceasta alege 7 europarlamentari. Secţiile de votare sunt deschise între orele 9.00 şi 20.00. Estonia se mândreşte cu votul electronic: oamenii pot vota de acasă, de pe computer.
Finlanda votează între orele 9.00 şi 20.00. Alege 15 deputaţi. Sondajele de opinie sugerează că alegătorii din ţara proapăt intrată în NATO vor susţine răspunsul calm, dar hotărât, al Partidului Coaliţiei Naţionale (NCP) al premierului Petteri Orpo la agresiunile vecinului din est, Rusia.
Franţa votează de la ora 8.00, iar urnele sunt deschise cel mai devreme până la ora locală 18.00. Ţara alege 81 de membri în PE. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra performanţei partidului RN, de extremă dreapta şi a liderului său, Jordan Bardella - acesta va fi probabil cel mai mare partid naţional de extremă dreapta în ceea ce priveşte numărul de membri din Parlamentul European. Va fi un rezultat jenant pentru preşedintele Emmanuel Macron.
Germania votează între orele 8.00 şi 18.00. Fiind cea mai mare ţară din UE, aceasta alege 96 de membri. Pot vota persoanele cu vârste de 16 şi 17 ani. În ultima linie dreaptă a campaniei, uciderea unui ofiţer de poliţie, inundaţiile din sudul ţării şi o criză pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) trag alegătorii în tot felul de direcţii.
În Grecia, secţiile de vot vor fi deschise între orele 7.00 şi 19.00. Trebuie aleşi 21 de membri în PE. Votul este obligatoriu, iar vârsta minimă de vot este de 17 ani. Partidul ultranaţionalist de extremă dreapta Soluţia Greacă va obţine de două ori mai multe voturi decât la alegerile de anul trecut, consolidându-şi rolul de "băiat rău" al politicii greceşti.
Lituania votează de la ora 8.00 la 20.00. Alege 11 membri.
În Luxemburg, oamenii pot vota între orele 8.00 şi 14.00. Votul este obligatoriu în această ţară, care alege doar 6 eurodeputaţi.
În Polonia, secţiile de votare sunt deschise între orele 7 şi 21. Ţara alege 53 de eurodeputaţi. Este o cursă strânsă între Platforma Civică, aflată la guvernare, şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS), de dreapta, care a fost la guvernare, dar este, de asemenea, al treilea vot important pentru polonezi în ultimele luni, aşa că participarea ar putea fi potenţial scăzută.
Portugalia votează între orele 8.00 şi 20.00, alegând 21 de membri. Votul tinerilor din Portugalia este înclinat spre dreapta.
România votează de la ora 7.00 la 22.00 (dar, dacă ajungeţi la urne înainte de ora 22.00, puteţi vota până cu un minut înainte de miezul nopţii). România alege 33 de membri ai Parlamentului European şi dublează scrutinul european cu alegerile locale.
Slovenia votează de la ora 7.00 la 19.00, alegând 9 membri. Guvernul a încercat să lupte împotriva numărului scăzut de participanţi la vot programând un triplu referendum privind moartea asistată, consumul de canabis şi votul preferenţial la alegerile generale în acelaşi timp cu votul pentru UE.
Spania votează între orele 9.00 şi 20.00. Fiind a patra ţară din UE ca mărime, aceasta alege 61 de membri. Rezultatele din Spania vor fi importante pentru cursa pentru ocuparea posturilor de conducere care va urma alegerilor, în contextul în care vicepremierul socialist Teresa Ribera va face campanie pentru a conduce politica ecologică a UE, iar centrul-dreapta va susţine ferm candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat.
Suedia votează între orele 9.00 şi 20.00, alegând 21 de membri.
Ungaria votează între orele 6.00 şi 19.00. Aceasta alege 21 de eurodeputaţi. Premierul Viktor Orbán şi partidul său Fidesz au bombardat reţelele sociale cu reclame politice online. Sunt de urmărit îndeaproape rezultatele contracandidatului său, Péter Magyar, şi ale partidului său, Respect şi Libertate, care a galvanizat alegătorii anti-guvernamentali.
