Bulgaria şi România au fost pregătite de mult timp pentru Schengen, iar decizia nu ar trebui să fie politică, a declarat eurodeputatul Andrei Novakov (GERB/PPE) pentru BTA la Strasbourg, marţi, cu câteva ore înainte de o dezbatere a Parlamentului European (PE) pe această temă. "În mai multe rânduri, am fost foarte aproape de a intra în Schengen, dar am fost opriţi de decizii pur politice în Ţările de Jos", a spus Novakov, transmite Agerpres.
Controalele la frontierele interne aeriene şi maritime din cadrul zonei de liberă circulaţie Schengen au fost eliminate în Bulgaria şi România în luna martie. Cele două ţări se aşteaptă acum să se alăture zonei şi pe cale terestră.
Novakov a declarat că discuţia PE de marţi poate părea doar o altă dezbatere, dar, în realitate, există multe micro-realizări în spatele fiecărui mesaj transmis de PE, în urma cărora Bulgaria este pe cale să îndeplinească un ideal naţional a cărui realizare a costat 15 ani de eforturi.
Deşi au existat voci critice în rândul Verzilor, al extremei stângi şi, parţial, al extremei drepte, în acest caz Novakov speră că va fi diferit, deoarece ultimele alegeri europene au arătat foarte clar încotro doresc oamenii să meargă Europa - care nu este direcţia sugerată de Verzi. Adevărul este de partea Bulgariei, a spus el, adăugând că atât Bulgaria, cât şi România au fost pregătite de mult timp pentru aderarea deplină la Schengen. Dacă protejaţi bine frontierele, meritaţi un drept care v-a fost promis ca membru al Uniunii Europene, a susţinut Novakov.
Solicitat de BTA să comenteze asupra faptului că unii sunt încă sceptici, de exemplu, reprezentanţii Partidului Libertăţii din Austria şi se spune că şi Olanda ar putea adopta o poziţie "împotrivă", eurodeputatul a declarat că este cel mai îngrijorat de rezultatul alegerilor prezidenţiale din România. El speră, totuşi, că nu există suficient timp pentru ca un rezultat nedorit al alegerilor din România să submineze până la 12 decembrie perspectivele de aderare deplină la Schengen. Novakov nu se aşteaptă ca Ţările de Jos să facă un pas înapoi, deoarece, spune el, acest lucru ar pune ţara într-o poziţie foarte solitară.
Politicianul a negat acuzaţiile făcute săptămâna trecută potrivit cărora România ar fi tras Bulgaria pe calea spre Schengen. Având în vedere că Bulgaria se află în al patrulea an al unei crize politice grave, au existat momente în care România a părut mai bună şi mai previzibilă, dar ajungerea în pragul aderării depline la Schengen este rezultatul unor eforturi care au durat mult mai mult, a spus el.
De asemenea, Novakov a fost rugat să comenteze informaţiile unor surse diplomatice de la Bruxelles, citate de presa bulgară, care au afirmat că este la latitudinea Bulgariei să decidă unde şi cum exercită controlul asupra frontierei sale cu România după aderarea la Schengen pe cale terestră. Citând practici la care a asistat în unele ţări Schengen, Novakov a spus că ceea ce au menţionat sursele este, în primul rând, o măsură temporară împotriva migraţiei ilegale şi, în al doilea rând, nu opreşte traficul transfrontalier. Nimeni nu vă opreşte în general pentru a vă vedea actele de identitate, a spus el.
De exemplu, câteva maşini de poliţie ar putea fi puse la datorie pe ambele părţi ale frontierei bulgaro-greceşti la Kulata/Promachonas pentru a supraveghea în mod special maşinile neînmatriculate în niciuna dintre ţări. Va fi un fleac în comparaţie cu ceea ce avem acum. În prezent, un camion trebuie să aştepte două zile la frontiera româno-bulgară de la Vidin sau Ruse pentru a trece. Sperăm că acest lucru va fi relegat în istorie, a declarat Novakov.
Întrebat dacă vom sărbători intrarea în Schengen terestur la 1 ianuarie 2025, Novakov a spus că va putea răspunde la această întrebare în seara de 12 decembrie. Până atunci, plănuieşte să viziteze graniţa de câteva ori cu colegi din România. Oricum este aceasta este ultima etapă, a menţionat el.
