Datele Eurostat arată că, după ce a depăşit Ungaria, România a egalat şi Polonia în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB) calculat la paritatea puterii de cumpărare. România a reuşit astfel să ajungă la o valoare de 80% din media UE la valoarea PIB/cap de locuitor, egalând Polonia şi apropiindu-se de Estonia, arată Gândul.
În acelaşi timp, PIB-ul României a depăşit 1.600 de miliarde de lei anul trecut şi a ajuns să fie cu 250% mai mare decât acum 10 ani. În 2013 aveam un PIB de 650 de miliarde de lei. Este un progres rapid, spectaculos, care face din România o campioană europeană a ritmului de dezvoltare. Spania, Lituania, Portugalia, Estonia, Polonia şi România au avut un PIB pe cap de locuitor cu 10 % până la 20 % sub media UE. PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, Croaţiei, Turciei, ţară candidată, Slovaciei şi Letoniei a fost cu mai puţin de 30 % sub medie.
Astfel, Executivul condus de Marcel Ciolacu, în consens cu obiectivul politic al PSD, a exprimat ambiţia să facă din România un lider regional din punct de vedere economic, iar românii să fie cei mai bine plătiţi salariaţi din Europa Centrală şi de Est.
Previziunile analiştilor polonezi pentru economia României
Creşterea economiei româneşti şi al nivelului de trai al cetăţenilor din ţara noastră fusese semnalată încă în urmă cu câteva luni de Cezary Bachański, Director al Forumului Micro şi Mici Afaceri al ZPP (Uniunea Antreprenorilor şi Lucrătorilor), care scotea în evidenţă rolul Guvernului PSD în progresele din ultima vreme.
”România a efectuat cu meticulozitate o mulţime de reforme, de reglementare sau favorabile afacerilor”, spunea Bachański. Acesta aprecia că România este mai atractivă decât Polonia pentru mediul de afaceri prin predictibilitatea TVA, a sistemului fiscal, mai simplu decât cel polonez, în special pentru IMM, dar şi taxarea mai redusă.
El aduce ca exemple impozitul pe dividente de 8% (faţă de 19% în Polonia), dar şi contribuţiile percepute la remunerarea angajaţilor. La impozitarea muncii, statisticile Eurostat arată că ne situăm pe poziţia a doua în Uniunea Europeană, cu un procent de 5%, în condiţiile în care valoarea medie la nivelul UE a fost de 24,7%.
În plus, Bachański identifica şi investiţiile în infrastructura mare ca factor de creştere a atractivităţii României, cât şi aderarea la Spaţiul Schengen în transportul aerian şi maritim în luna martie a acestui an, cu perspective bune şi pentru transportul rutier.
”Peste câţiva ani vor lua o bună parte din tortul din care trăim noi, polonezii”, era previziunea analistului. Ea devine realitate însă mult mai devreme. Şi o confirmă nu doar faptul că România este deja pe picior de egalitate cu Polonia în ceea ce priveşte PIB şi puterea de cumpărare, ci şi faptul că mari companii internaţionale, precum Michelin, aleg să-şi mute afacerile din această ţară în România, exemplu urmat şi de oamenii de afaceri polonezi.
Am egalat Polonia şi în ceea ce priveşte paritatea puterii de cumpărare
Datele Eurostat relevă de asemenea că România a ajuns la finalul anului 2023 la acelaşi nivel cu Polonia şi la un alt indicator, respectiv PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare.
De asemenea, Eurostat notează că, în timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor. La acest capitol, România este la 89%, în vreme ce Polonia e la 86%.
