Mecanismul prin care este stabilit ROBOR ar putea fi modificat după ancheta Consiliului Concurenţei şi sancţiunile de miliarde de lei aplicate mai multor bănci. Instituţiile care participă la stabilirea indicelui au primit un termen de 60 de zile pentru a formula propuneri privind schimbarea modului de cotare.
Consiliul Concurenţei a transmis recent deciziile motivate în dosarul privind modul în care băncile au realizat cotaţiile ROBOR. Cele zece instituţii sancţionate au primit amenzi care însumează aproximativ 3,7 miliarde de lei.
Pe lângă sancţiuni, autoritatea solicită modificarea mecanismului utilizat pentru stabilirea indicelui. Potrivit unor surse citate de Profit.ro, reprezentanţii băncilor nu au însă o imagine clară asupra schimbărilor pe care ar trebui să le propună în termenul stabilit.
Actualul mecanism presupune transmiterea permanentă de către băncile participante a cotaţiilor din piaţa monetară, inclusiv în intervalul de dinaintea orei 11:00. Ultima cotaţie comunicată înainte de acest moment este utilizată pentru calcularea ROBOR şi ROBID.
Din valorile transmise sunt eliminate cele mai mari şi cele mai mici cotaţii, iar indicele este determinat pe baza unei medii a valorilor rămase.
Consiliul Concurenţei consideră problematic intervalul de aproximativ 15 minute care precede momentul calculării indicelui. Potrivit autorităţii, în această perioadă băncile pot observa cotaţiile celorlalţi participanţi şi îşi pot ajusta propriile valori în funcţie de informaţiile disponibile.
O eventuală modificare a procedurii ar putea ridica însă probleme tehnice şi de reglementare, în condiţiile în care transparenţa cotaţiilor este prevăzută de normele Băncii Naţionale a României.
ROBOR continuă să fie relevant pentru anumite credite mai vechi acordate în lei. În cazul creditelor noi destinate consumatorilor, indicele a fost înlocuit, din 2019, cu IRCC.
În atenţia Consiliului Concurenţei au intrat şi analizele publicate de economiştii băncilor participante la panelul ROBOR. Autoritatea ia în calcul limitarea anumitor prognoze referitoare la ROBOR, inflaţie, dobânda de politică monetară sau evoluţia economiei.
Argumentul este că astfel de estimări ar putea transmite semnale privind preţurile şi comportamentul viitor al pieţei către ceilalţi participanţi.
Măsura ridică însă şi semne de întrebare, în condiţiile în care prognozele economice reprezintă estimări care pot fi revizuite sau infirmate ulterior de evoluţiile reale. În plus, băncile publică astfel de analize şi pentru alte pieţe.
