Banca Naţională a României a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, într-un context economic marcat de incertitudini şi presiuni inflaţioniste persistente. Hotărârea vine în linie cu aşteptările analiştilor şi confirmă strategia băncii centrale de a păstra un echilibru între controlul inflaţiei şi susţinerea economiei.
Decizia a fost luată de Consiliul de administraţie al BNR, care a optat pentru păstrarea tuturor instrumentelor de politică monetară la nivelurile actuale. Astfel, nu doar dobânda-cheie rămâne neschimbată, ci şi celelalte rate relevante din sistem, inclusiv facilităţile de creditare şi depozit, precum şi rezervele minime obligatorii pentru bănci.
În spatele acestei decizii se află o evaluare atentă a evoluţiilor economice recente, dar şi a riscurilor viitoare. Potrivit băncii centrale, inflaţia nu va urma un traseu liniar în perioada următoare. Deşi începutul anului a adus o temperare relativă a creşterilor de preţuri, estimările indică o nouă accelerare în lunile de primăvară.
„Rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026”, avertizează BNR, semnalând că această evoluţie este determinată de mai mulţi factori, inclusiv scumpirea combustibililor şi efectele unor măsuri economice interne, potrivit Profit.ro.
Creşterea preţurilor la energie şi carburanţi continuă să exercite presiune asupra inflaţiei, iar aceste evoluţii sunt amplificate de contextul geopolitic internaţional. Tensiunile din Orientul Mijlociu contribuie la volatilitatea pieţelor energetice, iar acest lucru se reflectă direct în costurile suportate de consumatori şi companii.
În acelaşi timp, banca centrală subliniază că există numeroase incertitudini care pot influenţa evoluţia economiei în perioada următoare. Printre acestea se numără atât factori externi, precum conflictele regionale sau evoluţia economiei globale, cât şi factori interni, legaţi de politica fiscală şi de implementarea reformelor.
Menţinerea dobânzii la acest nivel are rolul de a ţine sub control inflaţia, fără a afecta excesiv creditarea şi investiţiile. O eventuală reducere a dobânzii ar putea stimula economia, dar ar risca să alimenteze din nou creşterea preţurilor. Pe de altă parte, o majorare ar putea încetini şi mai mult activitatea economică.
BNR mizează pe o evoluţie mai favorabilă în a doua parte a anului, când inflaţia ar putea reveni pe o traiectorie descendentă, după episodul de creştere estimat pentru primăvară.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, arată BNR, într-un comunicat.
„Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare”, mai transmite BNR.
