Întrebaţi, doctorii sub 35 de ani declară în proporţie de 57,5% o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a emigra, arată un un studiu dat publicităţii de Colegiul Medicilor din România. Potrivit cercetării, tendinţa declarată de a emigra scade odată cu vârsta medicului.
România a pierdut cel puţin 45.000 de doctori în ultimii 10 ani. O treime dintre doctorii români, care au studiat în România, au emigrat şi îşi desfăşoară activitatea profesională în străinătate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Instabilitatea politică din România, caracterizată de scandaluri de corupţie, poate insufla un sentiment de incertitudine şi nesiguranţă, determinând profesioniştii din domeniul sănătăţii să caute ocazii de a se stabili în ţări mai stabile, arată un recent studiu.
Mulţi medici sau asistenţi profesionişti din domeniul sănătăţii din România se plâng că lucrează cu tehnologie şi echipamente învechite, ceea ce le împiedică capacitatea de a oferi îngrijiri de înaltă calitate, şi serveşte drept sursă de frustrare, fiind un factor care contribuie la decizia lor de a migra.
Unde preferă să emigreze medicii şi asistenţii?
Ţările de destinaţie preferate pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii români includ Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia, arată un studiu publicat recent.Analiza dezvăluie două sau trei perioade distincte în migraţia medicilor români în ţările-cheie de destinaţie - Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Belgia, Ungaria, Suedia şi Norvegia - în ultimii 20 de ani.
Germania se remarcă ca prim-plan în migraţia medicilor, caracterizată prin două perioade de migraţie distincte. În perioada 2012-2014, migraţia medicilor a înregistrat fluxuri deosebit de mari şi durabile, în timp ce după aceea fluxurile de migraţie ale medicilor au cunoscut o scădere cu 50%, juxtapusă cu o creştere substanţială a migraţiei asistenţilor medicali.
De ce emigrează personalul medical?
Ar trebui să se facă mai mult în ceea ce priveşte comunicarea cu rudele pacienţilor. Nu că nu există comunicare, dar trebuie să fim mai răbdători. Şi este foarte greu atunci când ai foarte mult de lucru şi eşti doar un singur medic, de exemplu, la resuscitare (medic, femeie).
Cel mai important aspect negativ este oboseala care apare după multe nopţi pierdute. „Oricât de mult ne place să ne spunem nouă înşine şi celorlalţi că nu suntem obosiţi, suntem. Nimeni nu recunoaşte epuizarea, dar ea apare şi cred că mulţi dintre noi am avut sau avem această problemă, dar nu este evaluată...încercăm să o depăşim singuri” (medic, femeie)
Cei care mai pleacă o fac mai ales pentru că vor să lucreze la un nivel înalt de performanţă, vor să facă mai mult decât este posibil în România, pentru că nu toate spitalele din România oferă aceleaşi condiţii. (Şef de secţie, femeie)
De multe ori, sistemul în sine nu reuşeşte să fie inteligibil, iar pacienţii se pierd în necunoscut. Acest lucru catalizează importanţa de a "cunoaşte" pe cineva din interior, cineva care să te ghideze şi să te ajute în rezolvarea problemelor tale: „Să intri în sistem este o dramă. Chiar şi pentru mine, ca parte a sistemului, la nivel de vârf. Nu aş putea să o fac dacă nu aş fi aici [în această poziţie]. Ajut oamenii din spitale aproape în fiecare zi: Trebuie să mă duc la o consultaţie, cunoaşteţi pe cineva? Îmi puteţi recomanda o asistentă pentru îngrijire la domiciliu? Îmi puteţi recomanda o asistentă pentru cabinetul meu? (Reprezentant al unei organizaţii profesionale, asistentă medicală, femeie.
Medicii tineri pleacă pentru că nu-şi găsesc un loc de muncă, cei care pleacă sunt cei care simt că nu au un loc al lor în sistemul medical. Ei au curajul şi dorinţa de a se adapta la noile condiţii de viaţă. (Şef de secţie, femeie)
În primul rând,(pleacă-n.red) din cauza lipsei de satisfacţie profesională, urmată de lipsa unor câştiguri financiare corespunzătoare. (Reprezentant al unei organizaţii profesionale, medic, femeie)
