Discuţiile cu oficiali americani au fost decisive pentru schimbarea poziţiei Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, anunţă presa austriacă.
De când Austria a refuzat în mod neaşteptat aderarea României la Schengen în urmă cu un an, diplomaţii români au lucrat neobosit la o soluţie, iar primele succese sunt acum evidente, relatează publicaţia Der Standard, citată de Digi24, după ce ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a anunţat că Viena este de acord cu renunţarea la controalele pe aeroporturi, în schimbul unor condiţii.
Discuţiile recente dintre fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, şi diplomatul american responsabil pentru Europa, James O'Brien, cu politicienii de la Viena au fost, de asemenea, decisive pentru renunţarea la veto, în condiţiile în care România este un important aliat al SUA în Europa de Est.
Următorii paşi urmează să fie conveniţi luni şi marţi la Forumul de la Salzburg, o întâlnire a miniştrilor de interne ai UE care va avea loc în Slovenia. Karner cere ca operaţiunile Frontex în Bulgaria să se tripleze şi ca UE să dea mai multe fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Graniţa dintre Bulgaria şi România pe Dunăre va continua să fie monitorizată. În plus, România şi Bulgaria ar trebui să fie de acord să accepte solicitanţii de azil sirieni şi afgani care se află în Austria.
Acest punct trebuie încă negociat. Bucureştiul este deja pregătit să preia înapoi solicitanţii de azil care au trecut prin România, conform Regulamentului Dublin, mai scrie publicaţia. Austria şi-a justificat opoziţia faţă de extinderea Schengen spunând că prea mulţi migranţi vin în Austria.
Autorităţile din Bucureşti au subliniat însă că maximum două procente dintre migranţi au trecut prin România, iar ceilalţi au venit prin Serbia şi Ungaria. După decizia Austriei, Olanda, care era doar împotriva intrării Bulgariei în Schengen, nu şi a României, ar putea ar putea şi ea renunţa la această opoziţie.
