Delta Dunării în pericol. Suprafaţa habitatelor protejate s-a redus alarmant în ultimii ani

Numărul habitatelor identificate în Deltă de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) a crescut de la 29, în anul 2019, la 32, însă suprafaţa acestora este mai mică decât cea estimată iniţial, iar starea lor, cu mici excepţii, este inadecvată sau nefavorabilă.

Acestea sunt concluziile unei lucrări prezentate de cercetătorul INCDDD, Mihai Doroftei, în cadrul simpozionului internaţional "Delte şi zone umede", găzduit de Tulcea în perioada 13-17 mai.

"Suprafaţa pe care o ocupă aceste habitate este mult mai mică, din cauza presiunilor antropice, şi aici includem şi pe cele naturale care sunt accentuate de cele antropice din zona respectivă, iar pe de altă parte există tendinţa pe care o avem din cauza schimbărilor climatice. În foarte multe situaţii, avem suprafeţe care se salinizează. Practic, vegetaţia tinde să se schimbe. Evident că este un proces lent care durează undeva la 15-20 de ani, în urma observaţiilor făcute de noi", a declarat, pentru AGERPRES, cercetătorul INCDDD.

Mihai Doroftei a mai spus că dacă în anul 2019 numărul habitatelor identificate de cercetători în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării era de 29, anul trecut au fost recenzate 32, însă suprafaţa ocupată de acestea este mai mică, iar starea lor, cu mici excepţii, este cel puţin inadecvată.

"Avem o biodiversitate mai mare, dar pe o suprafaţă mai mică. Asta înseamnă că avem foarte multe zone ca nişte enclave. Avem o valoare mai mare pe suprafeţe mai mici. Estimările anterioare nu au fost exacte", a explicat cercetătorul Mihai Doroftei.

În opinia acestuia, renaturarea este singura soluţie pentru îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor identificate în rezervaţie, cu atât mai mult cu cât lucrările de reconstrucţie ecologică aduc beneficii inclusiv comunităţilor locale.