Autoritatea Electorală Permanentă propune o reformă amplă a legislaţiei privind partidele politice, printr-un proiect aflat în transparenţă decizională. Printre cele mai importante schimbări se numără creşterea numărului de membri fondatori de la 3 la 100 şi mutarea procedurii de înregistrare de la instanţe la AEP.
Noul proiect de lege, care ar urma să înlocuiască actul normativ aflat în vigoare din 2003, conţine 77 de articole şi reglementează întregul parcurs al unei formaţiuni politice, de la înfiinţare până la dizolvare şi radiere.
Cea mai importantă modificare vizează numărul de membri necesari pentru constituirea unui partid. Dacă în prezent sunt suficienţi trei fondatori, AEP propune un prag de 100 de persoane, cu reprezentarea ambelor sexe.
Formaţiunile deja înregistrate nu vor fi desfiinţate automat. Acestea vor avea la dispoziţie şase luni de la intrarea în vigoare a legii pentru a-şi adapta actele constitutive la noile prevederi.
Proiectul vine în contextul creşterii numărului de formaţiuni politice. Din cele 395 de partide înregistrate în România după Revoluţie, 42 au fost înscrise în ultimul an şi jumătate.
AEP ar prelua înregistrarea partidelor
O altă schimbare majoră este mutarea procedurii de înregistrare de la Tribunalul Bucureşti la Autoritatea Electorală Permanentă. Cererile ar urma să fie analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, repartizaţi aleatoriu. Autoritatea va trebui să se pronunţe în cel mult 30 de zile, iar decizia va putea fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Proiectul introduce şi reguli mai stricte privind denumirile şi siglele partidelor. Formaţiunile nu vor putea utiliza nume sau semne care pot crea confuzie cu alte partide ori cu instituţii ale statului.
Partidele inactive ar putea fi dizolvate
Noua legislaţie propune şi limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani, cu posibilitatea reînnoirii acestora. Membrii sancţionaţi ar urma să beneficieze de dreptul la apărare şi de posibilitatea de a contesta deciziile.
În plus, partidele ar putea fi dizolvate pentru inactivitate, inclusiv dacă nu participă cu candidaţi la două scrutinuri succesive sau nu îşi îndeplinesc anumite obligaţii financiare şi organizatorice.
Proiectul poate primi observaţii până pe 20 septembrie. Dacă va fi adoptat de Parlament şi va trece de controlul constituţional, legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
Politologul Cristian Pîrvulescu critică însă proiectul şi consideră că noile reguli pot limita competiţia politică. „Răspunsul cel mai simplu este nu”, spune acesta despre necesitatea unei noi legi a partidelor.
„Standardul european spune că înregistrarea trebuie să fie doar o formalitate, nu discreţionară. Cei care fac selecţia sunt alegătorii, la vot, nu autoritatea, la înregistrare.”
În opinia sa, „prin această lege se încearcă limitarea competiţiei politice”, iar modificările ar putea favoriza partidele deja consacrate, relatează News.ro.
