Israelul şi Iranul, cele două ţări care se află la o distanţă de aproximativ 2.000 de kilometri, sunt duşmani de ani de zile, dar nu a fost mereu o relaţie tensionată. Revoluţia din 1979 a schimbat totul. Iar astfel, Iranul, sub noul regim, a văzut Israelul ca un ocupant al pământului palestinian.
Relaţiile dintre Israel şi Iran nu au fost întotdeauna tensionate. În perioada dinaintea Revoluţiei Islamice din 1979, cele două ţări aveau relaţii diplomatice relativ bune. Totul s-a schimbat odată cu venirea la putere a şefului religios la musulmani numit Khomeini, care a transformat Iranul într-o republică islamică şi a adoptat o politică externă vehement anti-israeliană.
MEHRAZAD BOROUJERDI, analist politic: „Iranul a folosit această retorică de distrugere a Israelului. Dar cred că trebuie să fim puţin atenţi la deosebirea dintre retorică şi realitate.”
Această ură a dus în ultimii 45 de ani la o lungă serie de atacuri reciproce. Dar situaţia s-a deteriorat şi mai mult odată cu invadarea Libanului, în 1982, de către Israel. Atunci a apărut gruparea paramilitară Hezbollah, bazată în Liban, însă susţinută de Iran, pe care Israelul o consideră cel mai mare duşman. Iranul a oferit, de asemenea, sprijin rebelilor Houthi din Yemen, care au tras cu rachete balistice în staţiunea israeliană Eilat de la Marea Roşie.
MEHRAZAD BOROUJERDI, analist politic: "Modul de a înţelege politica externă iraniană este că aceştia pretind dreptul de a fi, citez fără ghilimele, ca sunt liderii lumii musulmane. Ei încearcă să formuleze acest tip de campanie retorică care poate rezona cu cetăţeanul obişnuit de pe străzile lumii arabe musulmane, unde ei spun că „suntem apărătorii celor slabi, că suntem apărătorii palestinienilor”.
Israelul şi Iranul s-au atacat direct prima dată în seara zilei de 13 aprilie 2024, când Teheranul a lansat peste 300 de drone şi rachete.
Pe plan strategic, Iranul şi Israelul sunt rivali pentru influenţă în Orientul Mijlociu. Iranul îşi extinde influenţa prin susţinerea unor grupuri militante anti-israeliene precum Hezbollah în Liban şi Hamas în Gaza. Israelul, la rândul său, se simte ameninţat de programul nuclear iranian, pe care îl percepe ca pe o existenţială ameninţare.
HASSAN ROUHANI, fostul preşedinte al Iranului: Iranul nu caută arme de distrugere în masă.
Doar că marile puteri ca SUA, China, Regatul Unit şi UE niciodată nu au crezut afirmaţiile fostului lider iranian. Desigur, nici Israelul.
BENJAMIN NETANYAHU, premierul Israelului: Iranul a minţit că nu a avut niciodată un program de arme nucleare.
Experţii avertizează că orice escaladare a conflictului ar putea avea consecinţe dezastruoase nu doar pentru regiune, ci şi pentru stabilitatea globală. La nivel ideologic, tensiunile sunt amplificate de diferenţele religioase şi de viziunile diametral opuse asupra regiunii. Iranul, ca stat majoritar şiit, vede Israelul, un stat evreu, ca pe un intrus nelegitim în lumea musulmană. Retorica anti-israeliană a regimului iranian se bazează pe solidaritatea cu poporul palestinian şi pe opoziţia faţă de ceea ce consideră a fi o ocupaţie ilegală a teritoriilor palestiniene.
