Curtea de Apel Bucureşti (CAB) susţine că, în ultimii trei ani, componenţa a 361 de completuri de judecată a fost modificată exclusiv din motive obiective şi legale, respingând acuzaţiile potrivit cărora schimbările ar fi fost operate discreţionar pentru influenţarea unor soluţii în dosare de corupţie.
Precizările vin la aproape o lună de la publicarea unui documentar Recorder, care acuza conducerea Curţii de Apel Bucureşti că ar fi intervenit frecvent în alcătuirea completurilor pentru a obţine decizii favorabile unor persoane cercetate penal. În replică, preşedinta instanţei, Liana Arsenie, a transmis luni o „informare publică” de zece pagini, menită, potrivit acesteia, să „clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale”.
361 de modificări în trei ani, într-o instanţă cu 218 judecători
Documentul prezintă o situaţie centralizată a tuturor modificărilor de completuri operate în perioada analizată. Potrivit CAB, cele 361 de schimbări au avut loc într-o instanţă care funcţionează cu o schemă de 218 judecători şi reflectă dinamica normală a resurselor umane.
Conducerea Curţii de Apel Bucureşti afirmă că toate modificările „au avut cauze obiective, prevăzute de lege şi inerente funcţionării normale” a unei instanţe de acest nivel.
Motivele invocate pentru schimbarea completurilor
Potrivit datelor prezentate de CAB, modificările au avut următoarele cauze:
- pensionări şi degrevări anticipate pensionării: 55 de situaţii;
- promovări în carieră: 53 de situaţii;
- integrarea în secţie a judecătorilor nou veniţi: 144 de modificări;
- degrevare totală sau parţială a judecătorilor, în considerarea complexităţii cauzelor şi alte situaţii: 41 de cazuri;
- reluarea activităţii după concedii de maternitate sau alte situaţii similare: 48 de cazuri;
- detaşări: 20 de situaţii, dintre care 11 ca efect al promovării unor concursuri şi 9 către alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti.
Integrarea noilor judecători, principala cauză
În „interpretarea” oficială a datelor, conducerea CAB arată că aproape 40% dintre modificări (144 de cazuri, respectiv 39,9%) au fost generate de integrarea judecătorilor nou veniţi în secţii, proces care reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal şi aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate.
Pensionările şi degrevările anticipate au reprezentat 15,2% din total (55 de situaţii), promovările în carieră 14,7% (53 de situaţii), iar reluarea activităţii după concedii de maternitate sau alte situaţii similare 13,3% (48 de cazuri).
Degrevările dispuse din cauza complexităţii dosarelor au reprezentat 11,4% din total, conducerea CAB susţinând că acestea au avut rolul de a preveni prescripţia în materie penală, blocajele şi durata excesivă a proceselor. Detaşările au însumat 5,5% din modificări.
Replica la documentarul Recorder
În concluzia informării publice, Liana Arsenie afirmă că analiza celor 361 de modificări demonstrează caracterul exclusiv legal şi obiectiv al acestora, fiind determinate de „dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor şi cerinţe de management judiciar”.
Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti acuză însă jurnaliştii Recorder că ar fi prezentat datele „rupte din context”, ignorând dimensiunea statistică şi tratând situaţii excepţionale drept regulă, ceea ce, în opinia sa, ar crea „suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanţei şi o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept”.
