Horaţiu Potra rămâne în arest la domiciliu, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins, miercuri, o nouă solicitare prin care acesta încerca să scape de măsura preventivă. Decizia a fost luată în dosarul în care Potra, Călin Georgescu şi alte persoane sunt judecate pentru acuzaţii referitoare la o presupusă tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Instanţa a constatat că măsura este legală şi justificată şi a decis menţinerea acesteia până la o nouă verificare, însă nu mai târziu de 60 de zile. Hotărârea poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpatul Potra Horaţiu. Menţine măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Potra Horaţiu până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile (...) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, a transmis Curtea de Apel Bucureşti.
Potra s-a aflat în detenţie până în luna iunie, când judecătorii au decis înlocuirea arestului clasic cu măsura arestului la domiciliu. De atunci, acesta a formulat mai multe cereri prin care a solicitat ridicarea măsurii, însă fără succes.
La începutul lunii august, dosarul penal în care sunt implicaţi Horaţiu Potra, Călin Georgescu şi mai mulţi apropiaţi ai liderului mercenarilor a trecut definitiv de etapa camerei preliminare, după o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În această cauză, Călin Georgescu este trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi pentru comunicarea de informaţii false. În cazul lui Potra, acuzaţiile includ tentativa la comiterea unor infracţiuni împotriva ordinii constituţionale, încălcarea regimului armelor şi muniţiilor, a regimului materiilor explozive şi efectuarea fără drept a unor operaţiuni cu articole pirotehnice.
Dosarul Parchetului General a fost deschis după ce Horaţiu Potra şi mai mulţi mercenari au fost opriţi în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre Bucureşti.
Anchetatorii au inclus în materialul probator şi o întâlnire desfăşurată pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitaţie din judeţul Ilfov. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alte persoane ar fi discutat despre un plan de deturnare a unui protest programat pentru ziua următoare.
La întâlnire ar fi participat Potra, Georgescu, Sechilă şi Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu. Ulterior, potrivit anchetatorilor, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizaţiei Frăţia Ortodoxă, şi i-ar fi transmis că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viaţa sau ţara”.
Procurorii consideră că reuniunea ar fi precedat o serie de „evenimente destabilizatoare”, despre care susţin că urmăreau să „creeze haos şi nesiguranţă”.
Potrivit anchetatorilor, protestul care urma să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în faţa Catedralei Mântuirii Neamului ar fi trebuit să fie deturnat prin acte de violenţă. Potra ar fi avut rolul de a mobiliza participanţi, inclusiv persoane din grupul său de mercenari.
În dosar sunt trimişi în judecată alături de Georgescu şi Potra alte 20 de persoane. Procurorii susţin că unii dintre mercenari aveau arme şi cantităţi importante de materiale pirotehnice şi că obiectivul ar fi fost de a „crea un climat de teroare” în timpul manifestaţiei.
