Un mesaj viral al psihologului Mihai Copăceanu oferă elevilor de Bacalaureat un ghid practic pentru gestionarea emoţiilor şi a stresului din ziua examenului. Recomandările vizează atât pregătirea mentală, cât şi organizarea timpului şi a reacţiilor în timpul probelor. Scopul este reducerea anxietăţii şi îmbunătăţirea performanţei.
Cu doar câteva zile înainte de începerea probelor scrise ale Bacalaureatului, un mesaj publicat de psihologul Mihai Copăceanu a devenit viral pe reţelele sociale. Textul, adresat direct elevilor, vine într-un moment în care presiunea emoţională atinge niveluri ridicate, iar frica de eşec şi nesiguranţa sunt resimţite de majoritatea absolvenţilor de liceu.
„Pentru cei care dau BAC-ul luni
Dacă în perioada asta ai impresia că ai uitat tot, că toată lumea ştie mai mult decat tine sau că viitorul tău depinde de 3 ore de examen, nu eşti singurul. Aproape toţi trec prin asta chiar dacă nu recunosc. Dacă simţi că nu ai învăţat cat ţi-ai fi dorit (se poate şi asta-sorry) acceptă treaba asta şi mergi la BAC.”
Psihologul subliniază ideea că stresul nu trebuie interpretat ca un semn de slăbiciune, ci ca o formă de implicare. În acelaşi timp, acesta atrage atenţia că anxietatea excesivă poate afecta memoria de lucru şi capacitatea de concentrare, influenţând negativ rezultatul final.
„Stresul pe care îl simţi nu înseamnă că nu eşti pregătit. De multe ori înseamnă doar că îţi pasă. Dar nu lăsa stresul să crească teama de eşec şi nesiguranţa, astfel încât să obţii o notă mai mică decat suma propriilor tale cunoştinţe şi competenţe.”
Mesajul include 10 recomandări practice pentru ziua examenului, care vizează alimentaţia, odihna, organizarea timpului şi controlul reacţiilor emoţionale. Printre acestea, elevii sunt sfătuiţi să evite excesele de cafeină, să doarmă suficient şi să îşi înceapă ziua cu o stare cât mai calmă.
„Mănâncă ceva dimineaţa (cafele + stres ≠ strategie). Nu ţigări, nici Cola. Nu glumesc. Şi pune-te în pat cât mai devreme, chiar dacă nu-ţi vine somnul.”
O altă recomandare importantă este mişcarea uşoară înainte de examen, precum o plimbare de 20–30 de minute, care poate reduce tensiunea şi creşte claritatea mentală. Elevii sunt încurajaţi şi să citească integral subiectele înainte de a începe rezolvarea.
„Citeşte cap-coadă toate subiectele (doar citeşte-le, răsfoieşte-le), marchează ce ştii şi începe cu ce îţi dă încrede.”
Pe parcursul examenului, gestionarea timpului şi verificările constante sunt esenţiale, la fel ca înţelegerea diferenţei dintre dificultate şi imposibilitate. Psihologul explică şi tehnici pentru oprirea overthinking-ului, precum etichetarea gândurilor sau resetarea rapidă prin respiraţie controlată.
„A. Etichetează gândul, nu-l crede automat. De ex: „Ok, asta e overthinking.” /„Asta e anxietate, nu realitate.””
„B. Revino la o singură întrebare simplă
”Ce am de făcut exact aici, în următoarele 2–3 minute?””
„D. Reset rapid de 10 secunde
Pui pixul jos, respiri lent o dată-două şi te uiţi la cerinţă ca şi cum ar fi prima dată, nu ca „problema vieţii”, ci ca un exerciţiu.”
Mesajul se încheie cu ideea că Bacalaureatul nu este o competiţie de perfecţiune, ci un test de echilibru şi utilizare eficientă a cunoştinţelor acumulate.
„BAC-ul nu e olimpiadă şi nici un test de perfecţiune. Nu trebuie să fii cel mai rapid, cel mai deştept sau cel mai sigur pe tine din sală (”uite la ăla cat scrie”), trebuie doar să fii suficient de stabil cât să duci mai departe ce ai învăţat până acum.”
Psihologul atrage atenţia şi asupra rolului părinţilor în această perioadă, subliniind importanţa unui mediu calm şi lipsit de presiune.
„p.s. Pentru părinţi: în zilele acestea copiii voştri nu au nevoie de presiune în plus, ci de un spaţiu cât mai calm în care să îşi poată organiza emoţiile şi gândurile. În spatele tăcerii, iritării sau oboselii lor este, de cele mai multe ori, stres, mult stres (chiar neverbalizat), nu lipsă de responsabilitate. Liniştea dvoastră devine, de multe ori, siguranţa lor. ????”
În final, mesajul viral reconfigurează perspectiva asupra examenului de Bacalaureat, punând accent pe stabilitate emoţională, organizare şi încredere în sine, mai degrabă decât pe perfecţiune sau presiune.
