Economistul Cristian Năsulea avertizează că economia românească intră într-o etapă de ajustări, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice şi al creşterii instabilităţii. Pierderile recente de locuri de muncă ar putea continua, iar efectele asupra pieţei muncii se pot accentua în următoarele luni. Inflaţia ridicată şi scăderea PIB-ului indică presiuni economice semnificative.
Economistul Cristian Năsulea atrage atenţia că piaţa muncii din România ar putea intra într-o perioadă de ajustări dificile, după pierderea a peste 50.000 de locuri de muncă în ultimele luni, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice.
„Având în vedere cum arată parametri macro-economici, acesta este doar începutul. În situaţia actuală, ar trebui să înţelegem că urmează să avem o reaşezare. Ca să nu inducem panica, cum pornim de la toate aceste chestiuni, este de asemenea foarte important că economia românească era deficitară de forţă de muncă până acum un an de zile, ceea ce înseamnă că tot avem o speranţă pentru oamenii care îşi pierd locul de muncă să îşi găsească, să poată să se reorienteze spre altceva, măcar pentru încă nişte luni de acum înainte în care piaţa forţei de muncă e în continuare şi ea în dezechilibru. Acest nivel de instabilitate, care este accentuat de instabilitatea din zona politică, nu ne ajută deloc”, a declarat specialistul, potrivit Antena 3 CNN.
În paralel, discuţiile privind majorarea salariului minim, cerută de reprezentanţii IMM-urilor să fie anulată, amplifică incertitudinile. Năsulea susţine că o astfel de măsură, în contextul actual, ar putea avea efecte contrare aşteptărilor, afectând direct angajarea în sectoarele vulnerabile.
„În contextul actual, efectele majorării vor fi mai degrabă negative. Să nu se aştepte oamenii că pentru toată lumea o să însemne o creştere a veniturilor. Sunt mulţi români care vor fi afectaţi în perioada următoare, pentru care creşterea salariului minim va reprezenta o pierdere a locului de muncă.
Motivul pentru care algoritmul acesta după care funcţionează creşterea salariului minim în România a mers destul de bine şi ar fi trebuit să meargă ţinea de faptul că aveam o economie cu un ritm de creştere substanţial, care făcea ca în termeni reali veniturile oamenilor să crească mai repede decât creştea salariul minim şi să avem această legătură care ar fi trebuit să fie consacrată algoritmic când am trecut la calculul salariului minim la jumătatea salariului mediu. Ar fi trebuit să ne permită să evităm derapaje, când politicienii decideau să crească salariul minim fără să se uite pe date”.
Potrivit economistului, ar trebui să se revină asupra deciziei: „Când ai o contracţie de genul acesta ar trebui să înţelegi că e mai bine pentru om să aibă un loc de muncă plătit, aşa cum este plătit, decât să îi interzici prin lege să îşi câştige un salariu.
Aici e problema care îi va afecta pe cei care, deocamdată sunt relativ puţini, care ajung în situaţia de a declara insolvenţa personală. Dar e dramatic să fii în această situaţie, iar statul prin legea salariului minim să îţi interzică practic să munceşti”.
Datele Institutului Naţional de Statistică confirmă presiunile economice: inflaţia anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 faţă de aceeaşi lună din 2025, în timp ce PIB-ul a scăzut cu 0,2% faţă de trimestrul IV din 2025.
Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, economia a înregistrat un declin de 1,7% pe seria brută şi de 1,5% ajustat sezonier. În acest context, economistul avertizează că piaţa muncii va continua să se ajusteze, iar riscul pierderii locurilor de muncă rămâne ridicat, pe fondul instabilităţii economice şi politice.
Economistul subliniază că într-un context de inflaţie ridicată şi contracţie economică presiunea asupra companiilor va continua să crească iar ajustările pe piaţa muncii vor fi inevitabile
În lipsa unor politici coerente şi a unei stabilităţi macroeconomice riscul de creştere a şomajului şi de reducere a investiţiilor rămâne semnificativ afectând în special sectoarele cu productivitate scăzută
De asemenea el avertizează că lipsa de predictibilitate din zona fiscală şi politică accentuează vulnerabilităţile existente reducând capacitatea firmelor de a planifica investiţii pe termen mediu şi lung Aceste riscuri pot amplifica efectele negative asupra ocupării forţei de muncă în perioada următoare pe piaţa muncii
