Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, marţi, proiectului de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor privind modificarea pensiilor magistraţilor.
Proiectul cu privire la pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
De asemenea, se prevede să se atingă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045.
Într-un comunicat de presă difuzat marţi, CSM explică de ce a dat aviz negativ acestui proiect:
* intervenţia normativă este lipsită de orice justificare, întrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023;
* prin această lege, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2024, au fost modificate substanţial condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind stabilite: creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani; vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară; baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; plafonarea pensiei la venitul net; creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 ani, respectiv cu câte 4 luni în fiecare an; o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime în alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an);
* o nouă intervenţie normativă cu privire la condiţiile de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ şi să atragă consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar;
* plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că această propunere legislativă are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar pe termen scurt şi lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ;
* resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat şi de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1.000 judecători pensionaţi din aproximativ 4.000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2.250 de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor;
* majoritatea covârşitoare a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi mulţi dintre judecătorii şi procurorii de la celelalte instanţe şi parchete îndeplinesc deja condiţiile de pensionare, iar orice nouă incertitudine în privinţa statutului lor ar genera plecări masive din sistem, cu consecinţa destabilizării grave a resurselor umane;
* astfel, în prezent, 75,45% dintre judecătorii Instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar la nivelul curţilor de apel acest procent este 23,92%. La aceştia se adaugă 11,61% dintre judecătorii de la tribunale şi 3,3% dintre judecătorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor. În acelaşi timp, în prezent, 17,26% dintre procurorii care funcţionează la PICCJ, DNA şi DIICOT îndeplinesc condiţiile de pensionare, în timp ce la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, acest procent este de 19,81%, la parchetele de pe lângă tribunale procentul - 11,27%, iar la parchetele de pe lângă judecătorii - 3,71%.
* numărul acestora va creşte în perioada următoare, astfel încât la data de 31.12.2025 vor îndeplini condiţiile de pensionare 79,23% dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 31,35% dintre judecătorii de la curţile de apel, 16,10% dintre judecătorii de la tribunale şi 4,42% dintre cei de la judecătorii. În acelaşi timp, la aceeaşi dată vor îndeplini condiţiile de pensionare 22,20% dintre procurorii de la PICCJ, DNA şi DIICOT, 27,02% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel, 14,55% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale şi 5,18% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii;
* demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, încalcă principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime şi creează discriminări între generaţii de magistraţi, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, fără justificări raţionale şi obiective;
* plenul CSM constată că, în condiţiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată, s-ar ajunge la co-existenţa a trei regimuri de pensionare a magistraţilor semnificativ diferite, prin efectul adoptării unor reglementări succesive într-un interval de timp atât de scurt, care plasează în derizoriu principiile stabilităţii şi securităţii juridice;
* propunerea legislativă afectează principiul securităţii juridice şi previzibilitatea normativă şi din perspectiva modului în care reglementează etapizarea condiţiei referitoare la vârsta de pensionare, până la atingerea vârstei de 65 ani preconizată prin acest demers normativ;
* modificările legislative repetate, realizate la intervale scurte de timp, care au ca obiect drepturile judecătorilor şi procurorilor, încalcă grav atât principiul securităţii juridice, cât şi, ca o consecinţă, principiul protecţiei aşteptării legitime.
CSM adaugă că reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, faţă de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.
