Comisia Europeană a lansat trei noi proceduri de infringement împotriva României, deoarece nu a transpus corect normele UE privind siguranţa infrastructurii rutiere şi serviciile de decontare şi de plăţi şi nu respectă normele privind produsele pentru protejarea plantelor, scrie Profit.ro.
În cazul normelor privind siguranţa infrastructurii, Comisia a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Franţei şi României, solicitându-le să alinieze pe deplin legislaţia naţională cu legislaţia UE privind siguranţa infrastructurii.
Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1936, stabileşte măsuri care vizează luarea în considerare a siguranţei utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (pietoni, biciclişti şi vehicule cu motor) în toate procedurile de siguranţă rutieră, de la evaluarea iniţială a impactului noilor proiecte rutiere până la inspecţiile periodice ale infrastructurii construite.
În plus, directiva prevede tratarea celor mai periculoase secţiuni de infrastructură identificate în timpul evaluării siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele, prin inspecţii aprofundate şi măsuri de remediere planificate.
De asemenea, prevede acordarea atenţiei lizibilităţii şi detectabilităţii indicatoarelor rutiere şi a marcajelor rutiere de către şoferii umani şi sistemele automate de asistenţă.
România nu a transpus încă corect aceste prevederi, precizează Comisia.
A doua procedură de infringement împotriva României vizează transpunerea modificărilor aduse Directivei privind caracterul definitiv al decontării şi celei de-a doua Directive privind serviciile de plată.
Modificările sunt menite să permită anumitor tipuri de furnizori de servicii de plată nebancare - cum ar fi instituţiile de plată şi instituţiile de monedă electronică - să devină participanţi la sistemele de plată desemnate în temeiul Directivei privind caracterul definitiv al decontării.
Amendamentele garantează că aceşti furnizori de servicii de plată nebancare pot deconta plăţile într-un mod eficient şi competitiv atunci când furnizează servicii precum plăţi instantanee clienţilor lor.
Cea de a treia procedură de infringement a fost deschisă din cauza nerespectării de către România a Regulamentului privind produsele de protecţie a plantelor (PPPR -Regulamentul (CE) nr. 1107/2009).
România a acordat în repetate rânduri autorizaţii de urgenţă pentru produse de protecţie a plantelor care conţin substanţe neonicotinoide, contrar PPPR, arată Comisia.
Neonicotinoidele sunt un grup de insecticide care pot fi dăunătoare polenizatorilor, inclusiv albinelor.
În 2018, Comisia a adoptat, în temeiul PPPR, regulamente de punere în aplicare care au interzis în mod expres utilizarea în exterior pentru trei dintre acestea, şi anume imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam.
În pofida avertismentelor repetate din partea Comisiei, România a acordat, în total, 12 autorizaţii de urgenţă temporare în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR, în 2023 şi 2024, pentru utilizarea în exterior a imidaclopridului şi tiametoxamului pentru seminţe de cereale, porumb şi seminţe de floarea-soarelui.
Deşi autorizaţiile de urgenţă sunt o posibilitate pentru statele membre în temeiul PPPR în cazul unui pericol grav care nu poate fi ţinut sub control prin alte mijloace rezonabile, o hotărâre preliminară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat faptul că autorizaţiile de urgenţă pentru tiametoxam sau imidacloprid pentru tratarea seminţelor care urmează să fie semănate în aer liber sunt excluse, având în vedere restricţiile explicite stabilite în regulamentele de punere în aplicare din 2018.
Comisia consideră că autorizaţiile de urgenţă acordate de România sunt, prin urmare, contrare PPPR, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiţie, potrivit Comisiei, care punctează că acordarea autorizaţiilor de urgenţă poate fi considerată o practică persistentă a autorităţilor române.
În plus, autorităţile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizaţiilor în cauză pentru perioadele viitoare de semănat, mai arată Executivul UE.
România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie.
În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să treacă la următoarele etape ale procedurii de infringement – emiterea de avize motivate şi, ulterior, acţionarea statului în judecată la Curtea Europeană de Justiţie.
