Comisia Europeană a lansat un nou apel către statele membre care au reintrodus controale la frontierele interne ale spaţiului Schengen, solicitând renunţarea treptată la aceste măsuri şi revenirea la principiul liberei circulaţii. Potrivit Executivului european, cooperarea între autorităţile naţionale şi utilizarea unor instrumente moderne de securitate reprezintă soluţii mai eficiente decât verificările sistematice la graniţe.
În ultimele luni, mai multe ţări europene, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Slovenia, Suedia şi Norvegia, au decis să menţină sau să reintroducă controale la frontierele interne. Guvernele au justificat aceste măsuri prin necesitatea combaterii migraţiei ilegale şi a prevenirii ameninţărilor la adresa securităţii, inclusiv a riscurilor teroriste.
Deşi legislaţia europeană permite reintroducerea temporară a controalelor în situaţii excepţionale, Comisia Europeană subliniază că astfel de măsuri trebuie să rămână limitate în timp şi utilizate doar atunci când există motive întemeiate. Bruxelles-ul avertizează că restricţiile de la graniţele interne afectează funcţionarea pieţei unice şi creează dificultăţi pentru milioanele de cetăţeni care călătoresc sau lucrează în mod regulat între statele membre.
În locul verificărilor permanente, Executivul european propune metode alternative, considerate mai eficiente şi mai puţin restrictive. Printre acestea se numără controalele poliţieneşti efectuate aleatoriu în zonele de frontieră, utilizarea sistemelor mobile de identificare biometrică şi implementarea unor tehnologii moderne pentru monitorizarea traficului şi identificarea vehiculelor suspecte.
Comisia îşi pune totodată speranţele în noul Pact european privind migraţia şi azilul, care ar urma să ofere statelor membre instrumente suplimentare pentru gestionarea fluxurilor migratorii şi pentru combaterea deplasărilor neautorizate în interiorul spaţiului Schengen.
În paralel, Uniunea Europeană pregăteşte măsuri mai dure pentru migranţii ale căror cereri de azil au fost respinse. Statele membre şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind crearea unor centre speciale în afara Uniunii, denumite „hub-uri de returnare”, unde ar putea fi transferate persoanele care urmează să fie repatriate.
Comisia Europeană susţine că aceste măsuri sunt necesare pentru accelerarea procedurilor de expulzare, având în vedere că doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc decizii de returnare părăsesc efectiv teritoriul european. Totuşi, proiectul a stârnit controverse puternice. Organizaţiile pentru drepturile omului avertizează că noile reguli ar putea conduce la încălcări ale drepturilor fundamentale, întrucât prevăd perioade mai lungi de detenţie, sancţiuni pentru lipsa de cooperare şi extinderea atribuţiilor autorităţilor în ceea ce priveşte colectarea datelor biometrice şi efectuarea controalelor.
