România se poate confrunta, în premieră după mulţi ani, cu oprirea simultană a ambelor reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă. Situaţia apare după prelungirea opririi Unităţii 2 şi apropierea reviziei programate pentru Unitatea 1.
Nuclearelectrica a anunţat oficial că Unitatea 2 va rămâne indisponibilă pentru o perioadă mai lungă decât se estima iniţial, iar această oprire ar putea coincide cu mentenanţa anuală a Unităţii 1, programată să înceapă pe 10 mai.
Astfel, începând de luni, 11 mai, întreaga centrală nucleară ar putea fi oprită pentru câteva zile, ceea ce ar însemna retragerea din Sistemul Energetic Naţional a aproximativ 1.400 MW, echivalentul a circa 15% din consumul de energie al României.
Problemele au început pe 4 mai, când Unitatea 2 s-a deconectat automat din cauza unei defecţiuni la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. În urma evaluărilor tehnice, compania a decis înlocuirea completă a transformatorului cu unul de rezervă.
Operaţiunea este una extrem de complexă şi presupune izolarea, demontarea şi relocarea unor echipamente de mari dimensiuni, urmate de teste de rezistenţă, etanşeitate şi recalibrare a sistemului.
În trecut, centrala de la Cernavodă a mai fost complet oprită doar pentru perioade scurte, de ordinul orelor, în urma unor incidente de reţea sau a unor fenomene meteo extreme.
În lipsa energiei produse de reactoarele nucleare, sistemul energetic ar putea fi susţinut parţial de producţia fotovoltaică, mai ales în timpul zilei. În schimb, în intervalele de consum ridicat din timpul serii, România ar putea fi nevoită să recurgă la importuri semnificative de energie şi la creşterea producţiei în termocentralele pe gaze şi cărbune.
Începând din 2027, indisponibilizarea unui reactor nuclear va deveni o situaţie de lungă durată, odată cu începerea retehnologizării Unităţii 1, proiect estimat la 1,85 miliarde de euro şi programat să dureze mai bine de doi ani.
