Pe masa discuţiilor privind măsurile de redresare bugetară, purtate de partidele care vor să formeze viitorul Guvern, se află şi o taxă pe tranzacţii bancare, a anunţat Profit.ro. Această taxă ar urma să fie de 1 leu per tranzacţie până la un anumit plafon şi de 3 lei peste acel pafon. De precizat că ar urma să fie vizate absolut toate tranzacţiile bancare, inclusiv retragerile de numerar, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru persoanele juridice.
Taxa pe tranzacţiile bancare discutată de grupul tehnic însărcinat să propună măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost implementată deja în ţări precum Ungaria şi Slovacia, scrie Economia.
Ungaria a introdus o taxă pe tranzacţiile bancare începând cu anul 2013. Toate transferurile, ordinele de debitare directă şi achiziţiile prin card bancar au fost supuse unei taxe de două miimi, iar retragerile de numerar de la bancomate sau de la bancomate şi schimburile valutare au fost supuse unei taxe de trei miimi.
Atunci, transferurile au fost scutite de acest impozit numai dacă acelaşi client transfera banii între propriile conturi din cadrul băncii, transferurile către un cont deţinut la o altă bancă urmând să fie, de asemenea, impozabile. Toate transferurile iniţiate din Ungaria erau impozabile, indiferent de moneda în care se efectuează transferul, de naţionalitatea persoanei şi de faptul dacă tranzacţia este iniţiată de o persoană fizică sau de o societate. Conturile din străinătate ale cetăţenilor şi societăţilor din Ungaria şi transferurile iniţiate de acolo nu au fost afectate de taxă.
Majoritatea băncilor au transferat taxa, cel mai adesea majorând comisioanele bancare percepute cu rata taxei, iar retragerile gratuite de numerar au fost eliminate sau reduse la o singură dată pe lună. În paralel, au fost eliminate şi comisioanele gratuite sau reduse pentru cardurile bancare pentru primul an.
La acea vreme, analiştii estimau că o persoană obişnuită va plăti cu 4-600 de forinţi mai mult pe lună pentru serviciile bancare direct din cauza taxei pe tranzacţii.
În plus, era de aşteptat ca companiile să includă taxa pe tranzacţie în preţurile lor, ceea ce însemna o creştere a preţurilor.
Republica Slovacă a adoptat o nouă taxă pe tranzacţiile financiare, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2025. Această taxă are o aplicabilitate largă, afectând toţi antreprenorii – persoane fizice (PFA), entităţi juridice, companii mari şi mici, precum şi filialele entităţilor străine care desfăşoară activităţi în Slovacia. Taxa vizează o varietate de operaţiuni financiare, inclusiv transferurile bancare, retragerile de numerar, plăţile cu cardul şi realocările de cheltuieli. Pentru transferurile bancare, rata este de 0,4% pe fiecare tranzacţie, cu un plafon de 40 EUR. Retragerile de numerar (de la ATM-uri şi sucursale bancare) sunt impozitate la o rată de 0,8%, fără limită superioară.
Utilizarea cardurilor de plată este supusă unei taxe anuale fixe de 2 EUR. Există excepţii pentru plăţi legate de taxe şi contribuţii, operaţiuni financiare publice şi transferuri interne între conturile aceluiaşi contribuabil la aceeaşi bancă. Perioada fiscală este lunară pentru tranzacţiile obişnuite şi anuală pentru utilizarea cardurilor de plată. Nerespectarea obligaţiilor fiscale poate atrage penalităţi semnificative, inclusiv amenzi de până la 16.000 EUR şi dobânzi de întârziere de cel puţin 15% pe an.
Anumite tranzacţii sunt scutite, cum ar fi plăţile de impozite şi contribuţii care afectează veniturile statului, transferurile către sistemul de pensii şi plăţile pentru locuinţe. O scutire similară se aplică depozitelor notariale şi transferurilor între conturile proprii din cadrul băncii.
Taxa pe tranzacţii face parte din pachetul de consolidare al guvernului care vizează reducerea deficitului public. Estimările preliminare sugerează că taxa va aduce sute de milioane de euro anual, însă scutirile ar putea reduce suma prevăzută iniţial. În timpul adoptării legii, mai multe organizaţii şi grupuri profesionale s-au opus taxei, în special în sectorul non-profit. În ultimul moment, parlamentul a acordat o scutire ONG-urilor, care nu vor trebui să îşi reducă costurile de funcţionare din cauza taxei pe tranzacţii.
Deşi noua taxă va impune în principal o povară suplimentară întreprinderilor, efectele pe termen lung ale regulamentului sunt încă discutabile.
