Ministrul Apărării a declarat pentru Cotidianul că drona a fost doborâtă în doar 11 minute, faţă de drona de ieri, care a evoluat mai bine de o oră în spaţiul aerian, fiindcă a fost un context diferit. Ministrul a explicat pentru Cotidianul că avioanele F-16 au limitări, nu acesta este modul clasic prin care interceptezi o dronă, şi aşteptăm echipamente adecvate care vor veni prin programul SAFE. În această dimineaţă, s-au văzut pe radarele MApN mai multe drone, în spaţiul ucrainean. Nu putem şti dacă această dronă s-a rupt din acel roi. Ministrul dă asigurări că situaţia este monitorizată în permanenţă.
Ministrul Radu Miruţă a declarat pentru Cotidianul că decizia de doborâre a dronei a fost luată la nivelul comandamentului special creat pentru aceste evenimente. Incidentul este încă o dovadă că e nevoie de investiţii în capabilităţi militare adaptate.
„Este o dovadă că ceea ce am spus de-a lungul timpului, constant, începe să producă rezultate. Suntem în permanenţă preocupaţi să rearanjăm capabilităţile pe care le avem, să cerem sprijin, să facem investiţii, să urmărim ce se întâmplă şi ce modificări sunt făcute dronelor care intră în România pentru a fi mai uşor interceptate.
Măsurile luate permanent, uitaţi-vă, acum încep să producă rezultate. Suntem la a doua dronă doborâtă în două zile consecutive, în condiţiile în care, din cele patru drone doborâte în Europa, trei sunt doborâte de piloţi români.
Trebuie în continuare să meargă programul de înzestrare pe care l-am pornit într-un regim accelerat”, a zis el.
„E un răspuns ferm asupra celor care intenţionează să intre în spaţiul aerian românesc”
„Două drone au încercat să intre, două drone au fost doborâte, iar cea de astăzi a fost doborâtă la 11 minute de când a intrat în spaţiul aerian românesc, care nu înseamnă neapărat deasupra teritoriului unde este pământ, ci a intrat la 8:22 la verticala apelor teritoriale din zona Sfântu Gheorghe şi, 11 minute mai târziu, a fost încadrată, angajată şi doborâtă”, a transmis Miruţă.
Cum de a fost drona doborâtă aşa rapid
Radu Miruţă a explicat că situaţia de astăzi nu e identică celei de ieri, când drona a evoluat în spaţiul aerian mai bine de o oră până a fi lovită.
„Ieri au pornit două escadrile de avioane de vânătoare, nu au pornit concomitent, prima oară au pornit o misiune de poliţie aeriană din partea colegilor italieni şi au consumat resursele, a urmat a doua escadrilă românească. Nu sunt două contexte identice, nu se poate trage deasupra oricăror localităţi, nu poate fi încadrată în orice condiţii drona respectivă.
Antrenamentele pentru astfel de situaţii pe care noi le-am monitorizat, am făcut tot felul de scenarii, am încercat să vedem care este un tipar al acestor atacuri, am încercat să facem scenarii pentru fiecare mod în care intră dronele în România, care e varianta optimă de a interveni. Pare că încep să dea rezultate aceste lucruri, ceea ce este un lucru care mă bucură, însă securitatea în proximitatea României este în continuare una dinamică, volatilă”, a spus Miruţă.
Dronele care s-au văzut pe radarele MApN
Ministrul a explicat că în această dimineaţă, s-au văzut pe radarele MApN drone mai multe drone, în spaţiul ucrainean. Nu putem şti dacă această dronă s-a rupt din acest roi. Ministrul dă asigurări că situaţia este monitorizată în permanenţă.
„În această dimineaţă am văzut pe radarele Ministerului Apărării, de pe la 5:30, drone care se învârteau, sigur, nu în spaţiul aerian românesc, dar aproape de spaţiul aerian românesc, aşa arată consecinţele unui război”, a adăugat ministrul.
Ministrul interimar al Apărării spune că nu ştim, momentan, provenienţa dronei şi dacă avea o ţintă stabilit, dar instituţiile abilitate se ocupă de situaţie.
„Nu ştim, nici nu am apucat să vorbesc cu piloţii, pentru că încă sunt în aer, încă nu au aterizat. Prima informaţie despre asta este de la piloţi, care ajung să o vadă din cockpit-ul avionului de vânătoare.
Există, în deplasare, o echipă la sol care încearcă să recupereze din resturile care mai pot fi găsite. Imaginaţi-vă că o rachetă atât de puternică, lansată de pe aripa unui avion de vânătoare, la contactul cu drona pur şi simplu a pulverizat-o. Adică ce găsim la sol sunt bucăţi foarte mici, dar colegii instituţiilor abilitate să facă o astfel de expertiză sunt foarte profesionişti.
Discutând cu ei, visează fiecare componentă şi chiar din bucăţi foarte mici, reuşesc să certifice provenienţa acestor drone, dar aşteptăm să vedem care este rezultatul unei astfel de expertize. Sunt mai multe instituţii implicate şi oamenii îşi fac treaba profesionist”, a afirmat el.
Miruţă a specificat că există un canal permanent de comunicare la nivel militar cu partenerii din Ucraina.
„Avioanele F-16 nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor”
Ministrul a explicat pentru Cotidianul că avioanele F-16 au limitări şi aşteptăm echipamente adecvate care vor veni prin programul SAFE.
„Ne-am dorit şi noi să fie mai multe resurse. Ne-am fi dorit ca acest program pe care s-a întâmplat să-l putem porni să fie pornit mai demult. Ne-am fi dorit ca astăzi militarii români să lupte împotriva dronelor cu soluţii gândite împotriva dronelor.
Avioanele de vânătoare F-16 nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor şi nu acesta este modul clasic prin care interceptezi o dronă, ci cu soluţii de la sol antidronă, mult mai ieftine şi mult mai eficiente, pe care pe unele le avem, pe unele le-am achiziţionat.
Cu siguranţă că sunt limitări. Cu siguranţă că nu pentru toate dronele care intră în spaţiul aerian românesc ridicăm avioane de vânătoare. Există un mix de soluţii care au fost implementate în zona respectivă. Există apărare antiaeriană şi la sol. Însă raza de acţiune a echipamentelor de apărare antiaeriană de la sol este una limitată. Folosim avioanele de vânătoare pentru zonele în care nu este acoperire din partea sistemelor de la sol.
În acelaşi timp am cerut şi sprijin NATO şi am comandat tot ceea ce este nevoie pentru a ajunge la un grad de siguranţă aproape absolut.
Când vor veni echipamentele
Miruţă a specificat că abia au fost smenate contractele, iar termenul de livrare pentru primul echipament este 11 luni.
„Am semnat contractele la finalul lunii mai prin acel instrument financiar SAFE şi termenul de livrare pentru primul echipament este 11 luni. Pentru celelalte, până la 2 ani, 2 ani şi jumătate.
Nu vreau să invoc eu o moştenire, este vorba de România, dar nu pot nici să nu constat că nu a existat o preocupare politică ca înzestrarea Armatei Române să meargă acolo unde este nevoie.Este o greşeală care a fost perpetuată de-a lungul timpului în zona de înzestrare militară, dar apărarea cetăţenilor României trebuie asigurată indiferent de ce s-a întâmplat şi care au fost greşelile trecute.
Este o suită de echipamente. Vă spuneam că prima componentă începe să vină, s-a semnat contractul la finalul lunii mai şi este luna a 11-a după semnarea contractului. Atunci este vorba despre nişte radare, primul radar care poate vedea mult mai detaliat ţinte care zboară la joasă altitudine, situaţii pe care noi până de curând nu prea puteam să le identificăm în anumite contexte”, a zis el.
Cât despre convocarea CSAT, e o decizie pe care o analizează astăzi Administraţia Prezidenţială, a afirmat ministrul.
„Noi suntem preocupaţi în acest moment să vedem ce se întâmplă operativ de jur împrejurul României”, a conchis el.
