Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja susţine că România nu se află în pericolul unui blackout, chiar dacă sistemul energetic trece printr-o perioadă dificilă. Declaraţiile vin în contextul opririi, joi, a Unităţii 2 de la Cernavodă, pe fondul nivelului scăzut al Dunării şi al problemelor întâmpinate în asigurarea producţiei de energie.
Într-un interviu acordat Cotidianul, Burduja a explicat că scoaterea din funcţiune a reactorului, care înseamnă pierderea unei capacităţi de aproximativ 680 MW, nu ar trebui să provoace panică în rândul populaţiei. Potrivit fostului ministru, România dispune în continuare de centrale care pot acoperi o parte importantă din consum, iar condiţiile meteo pot contribui la echilibrarea sistemului.
„În primul rând, trebuie să le spunem românilor că nu vor rămâne fără energie electrică şi nici nu se pune problema unui blackout. Înţeleg că frustrarea e justificată.
E un exemplu de aşa nu al statului român. Zeci de ani de investiţii amânate de la un guvern la altul, cu responsabilităţi pasate de la o instituţie la alta”, a spus Burduja pentru Cotidianul.
Sebastian Burduja consideră că situaţia nu justifică alarmarea populaţiei. În opinia sa, România are încă suficiente resurse pentru a evita o criză majoră, inclusiv prin apelarea la importuri:
„Dincolo de asta, nu consider justificată alarmarea populaţiei, pentru că România are capacităţi de producţie care acoperă o parte din consum. În funcţie de condiţiile meteorologice, există centrale eoliene care, zilele acestea, cel puţin următoarele câteva zile, trebuie să funcţioneze la o capacitate bună şi există această posibilitate de a avea importuri până în limita tehnică de aproape 3.500-4.000 MW.”
O parte importantă a energiei importate poate proveni din Bulgaria, ţară care dispune de capacităţi suplimentare şi care este un furnizor important pentru piaţa regională.
Fostul ministru compară situaţia capacităţilor de stocare din România cu cea din Bulgaria şi susţine că vecinii au alocat mult mai multe fonduri europene pentru acest domeniu.
„Da, întreaga regiune importă, cu câteva excepţii, ţări care au o energie în exces. Am mai spus-o, bulgarii au fost mai înţelepţi decât noi atunci când şi-au scris PNRR-ul şi au alocat doar din PNRR 600 de milioane de euro pentru stocare”, a mai precizat el.
În cazul României, pentru stocare au fost prevăzute iniţial doar 80 de milioane de euro. Burduja afirmă că, în perioada în care a preluat mandatul de ministru al Energiei, exista inclusiv intenţia renunţării la apelul de proiecte. El spune că finanţarea a fost menţinută şi că între timp au apărut primele proiecte de amploare.
Printre acestea, fostul ministru menţionează bateria de 200 MWh de la Iaz, în judeţul Caraş-Severin, despre care afirmă că este cea mai mare baterie din Banat şi că proiectul a fost semnat în timpul mandatului său.
Interviul integral poate fi citit pe Cotidianul.ro.
