Ucraina a primit miercuri o nouă propunere de pace din partea Statelor Unite, care prevede, printre altele, cedarea unor teritorii către Rusia şi reducerea cu jumătate a armatei sale, în momentul în care a suferit unul dintre cele mai sângeroase atacuri ruseşti din acest an, scrie News.ro.
Bombardamentele din noaptea de marţi spre miercuri, care au vizat în special regiunile din vestul ţării, îndepărtate de front, au făcut cel puţin 26 de morţi, dintre care trei copii, şi 92 de răniţi în oraşul Ternopil, unde un jurnalist AFP a văzut două clădiri cu ultimele etaje distruse.
Dar, în ciuda apelurilor Kievului de a intensifica presiunea asupra Moscovei, noul plan american, potrivit declaraţiilor făcute pentru AFP de un înalt oficial ucrainean sub anonimat, pare să preia condiţiile avansate anterior de Rusia, cerinţe denunţate de autorităţile ucrainene ca fiind echivalente cu o capitulare.
Propunerea include „recunoaşterea (anexării) Crimeei şi a altor regiuni cucerite de Rusia” şi „reducerea armatei la 400.000 de persoane”, a indicat această sursă. Ucraina ar trebui, de asemenea, să renunţe la toate armele sale cu rază lungă de acţiune.
„O nuanţă importantă este că nu înţelegem dacă este vorba într-adevăr de un plan al lui Trump sau al anturajului său”, a adăugat înaltul oficial ucrainean, care a considerat, de asemenea, că informaţiile privind atitudinea pe care Rusia ar trebui să o adopte în schimb sunt neclare.
Publicaţia americană Axios afirmase anterior că Washingtonul şi Moscova lucrau în secret la un plan pentru a pune capăt războiului declanşat de Moscova împotriva vecinului său în urmă cu aproape patru ani. Kremlinul a refuzat să comenteze aceste informaţii.
Acest lucru a alimentat vizita la Kiev a secretarului armatei americane, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit cu comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandre Sirski.
„Am subliniat încă o dată că întărirea protecţiei spaţiului aerian ucrainean, extinderea capacităţilor noastre de lovire la distanţă mare împotriva ţintelor militare inamice, precum şi menţinerea şi stabilizarea liniei frontului vor slăbi potenţialul ofensiv al adversarului şi îl vor obliga în cele din urmă să accepte o pace justă”, a declarat Sirski pe Telegram, fără a menţiona noul plan american.
Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, cere ca aceasta să îi cedeze cinci regiuni şi să renunţe la aderarea la NATO. Kievul refuză şi cere desfăşurarea de trupe occidentale pe teritoriul care rămâne sub controlul său, ceea ce Rusia consideră inacceptabil.
De la revenirea sa la putere la începutul anului, Donald Trump s-a prezentat ca un mediator cu Moscova în acest conflict, în timp ce Washingtonul a fost un susţinător militar şi financiar important al Kievului în ultimii patru ani.
Eforturile sale nu au dus însă la încetarea ostilităţilor. Declarându-se frustrat pe rând de Volodymyr Zelensky şi apoi de Vladimir Putin, el a adoptat în cele din urmă, în octombrie, sancţiuni împotriva sectorului petrolier rus.
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a aflat miercuri în Turcia, unde a încercat în zadar să relanseze negocierile de pace. Însă, la încheierea întâlnirii cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara, el nu a putut decât să spere la reluarea schimburilor de prizonieri de război cu Rusia „până la sfârşitul anului”.
Această vizită, fără prezenţa Rusiei, avea ca scop „reangajarea” Statelor Unite în procesul de pace, a declarat un oficial ucrainean pentru AFP. Dar emisarul american Steve Witkoff nu a fost prezent, iar Rusia a continuat atacurile asupra oraşelor şi infrastructurilor energetice ucrainene.
La Ternopil, cel puţin 26 de persoane au fost ucise în timpul nopţii, dintre care trei copii, iar 92 au fost rănite, dintre care 18 copii, potrivit unui nou bilanţ al serviciilor de urgenţă.
Oksana, în vârstă de 46 de ani, era în drum spre serviciu când atacurile ruseşti au lovit Ternopil. Nu are veşti despre fiul ei de 20 de ani, care a rămas în apartamentul lor dintr-un bloc rezidenţial, unde mai multe etaje au fost distruse.
„L-am sunat şi i-am spus: «Bogdan, îmbracă-te şi ieşi afară». El mi-a răspuns: «Mamă, nu-ţi face griji, totul va fi bine». Dar este prea târziu”, a declarat ea pentru AFP. „Aşteptăm de dimineaţă şi încă nu a fost găsit”, a adăugat sora ei, Natalia Bachinska.
Armata ucraineană a afirmat că Rusia a lovit oraşul cu zece rachete de croazieră. Aproximativ 476 de drone şi 48 de rachete ruseşti au vizat ţara în timpul nopţii, dintre care 442 şi, respectiv, 41 au fost doborâte, a spus ea.
Cancelarul german Friedrich Merz a denunţat „intensificarea masivă” a atacurilor ruseşti. „Acest lucru nu are nimic de-a face cu obiective militare. Este pur şi simplu un război de teroare împotriva populaţiei civile ucrainene”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.
Ca şi în cazul altor atacuri, România, membră NATO şi vecină a Ucrainei, a anunţat că a fost nevoită să lanseze avioane de vânătoare din cauza unei noi incursiuni a unei drone pe teritoriul său.
