Mai multe state din UE, cu deficitele bugetare mult peste limita Tratatului de la Maastricht (3%) s-au angajat la o dietă fiscală care în 5-6 ani să le readucă la normal. HotNews a analizat cazul Belgiei, Poloniei şi Maltei, unde reformele au vizat atât tăieri de cheltuieli cât şi creşteri de venituri. Niciunul din aceste state nu au mărit TVA.
Belgia - deficitul public va scădea de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030
La 18 martie 2025, Belgia a prezentat primul său plan fiscal pentru anii 2025-2029 care implică o ajustare structurală de 0,25% din PIB în 2025, având în vedere că formarea târzie a guvernului a întârziat implementarea noilor măsuri. Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete, se preconizează că deficitul public va scădea de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030.
Belgia s-a concentrat pe traiectoria cheltuielilor guvernamentale, a căror creştere a fost plafonată la 2,6% în 2025 faţă de 2024, dar şi pe reforme în domeniul pensiilor, fiscalităţii şi pieţei muncii, precum şi implementarea preconizată a reformelor şi investiţiilor.
Planul prevede că 2/3 din efortul de consolidare fiscală pe parcursul perioadei planului provin din reforme structurale pe piaţa muncii (limitarea indemnizaţiilor de şomaj) şi reforma pensiilor (introducerea unui sistem de bonus/malus, armonizarea diferitelor regimuri de pensii pentru a consolida anii lucraţi şi pensiile primite, modificarea indexărilor). În plus, 1/3 din impozitarea gospodăriilor cu cele mai mari venituri şi alte măsuri privind veniturile.
Planul Belgiei presupune efecte pozitive semnificative de runda a doua, însă nespecificate în detaliu, dintr-o rată de participare pe piaţa muncii care să ajungă la 80% până în 2029, ceea ce ar necesita o creştere puternică faţă de nivelurile actuale. În cadrul planului, Belgia se angajează să realizeze 25 de reforme şi investiţii, vizând îmbunătăţirea creşterii potenţiale şi a sustenabilităţii fiscale.
Planul stimulează munca, inclusiv prin limitarea în timp a indemnizaţiilor de şomaj, precum şi reducerea concediilor medicale de lungă durată, a sarcinii administrative şi a costurilor de conformare pentru IMM-uri.
Reformele în domeniul fiscal vizează reducerea poverii fiscale asupra forţei de muncă, îmbunătăţirea competitivităţii şi consolidarea investiţiilor.
Planul mai include reducerea impozitului pe venit care va fi adoptată până în trimestrul 4 al anului 2025 şi implementată până în trimestrul 1 al anului 2026.
Două măsuri din plan vor sprijini competitivitatea prin temperarea costurilor salariale şi reducerea tarifelor de transport al energiei electrice în industriile mari consumatoare de energie.
Finanţarea acestei reforme fiscale va proveni parţial din extinderea bazei de impozitare, inclusiv introducerea unui impozit pe câştigurile de capital, şi este completată de o reducere a cheltuielilor cu asistenţa socială.
Belgia va digitaliza serviciile guvernamentale. şi va reduce sarcina fiscală asupra firmelor. Aceste două măsuri se aşteaptă să fie adoptate până în trimestrul 4 al anului 2025 şi implementate până în trimestrul 1 al anului 2026.
De asemenea, intenţia lor asumată este de a aplica scutirea de impozit pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare, ore suplimentare şi muncă de noapte/în ture.
De asemenea, va limita indemnizaţiile de şomaj la maximum doi ani şi va reduce durata maximă a concediilor medicale.
Până în trimestrul I al anului 2026 va intra în vigoare legislaţia care reduce povara fiscală pentru cei activi pe piaţa muncii.
În cursul acestui an va fi redusă sarcina administrativă pentru companii, va fi simplificată procedura pentru a îmbunătăţi accesul IMM-urilor la achiziţiile publice şi va dezvolta legislaţia orientată spre înfiinţarea de start-up-uri pentru a reduce costurile de desfăşurare a activităţii.
Polonia reduce deficitul la 5,5% din PIB în 2025 şi la 3% până în 2028
Polonia s-a angajat la un plan multianual de ajustare fiscală care vizează reducerea deficitului la 5,5% din PIB în 2025 şi la 3% până în 2028. Aceasta implică controlul ratei nominale de creştere a cheltuielilor publice nete la 6,3% în acest an.
În 2025, cheltuielile publice se vor menţine ridicate, determinate de creşterea cheltuielilor cu apărarea, a investiţiilor, a prestaţiilor sociale şi a cheltuielilor cu dobânzile.
Investiţiile publice vor depăşi 5% din PIB, ca urmare a livrărilor accelerate de echipamente militare şi a investiţiilor substanţiale în infrastructura de transport şi energie.
Indexarea pensiilor şi noile prestaţii sociale, inclusiv programul „Părinte activ”, scutirile de la plata contribuţiilor sociale pentru antreprenori sau „pensia de văduv”- toate acestea vor creşte cheltuielile guvernamentale.
Majorările accizelor şi neindexarea tranşelor de impozit pe venit cu inflaţia vor creşte veniturile guvernamentale, sprijinind o consolidare fiscală treptată.
De asemenea, Polonia mizează pe limitarea compensaţiilor şi pe retragerea treptată a subvenţiilor, în special a celor pentru energie.
Tot pentru a creşte veniturile, vor avea loc creşteri ale accizelor: la ţigări cu 25%, la tutunul de fumat cu 38%, la trabucuri şi ţigări de foi cu 25%, la produsele din tutun încălzite va creşte cu 50% şi la lichidul pentru ţigări electronice cu 75%.
Implementarea impozitului minim global (Pilonul II al OCDE): Începând cu 1 ianuarie 2025, Polonia a introdus regulile globale privind impozitul minim (o cotă de 15%) care vizează marile grupuri multinaţionale şi naţionale cu venituri de peste 750 de milioane de euro.
Malta - deficitul va ajunge la 3,5% în 2025
Guvernul estimează că deficitul va ajunge la 3,5% în 2025, în scădere de la 4,0% în 2024 şi 4,5% în 2023. Deşi încă ridicat dintr-o perspectivă istorică, se aşteaptă ca deficitul să continue să scadă, cu scopul de a atinge ţinta de 3,0% până în 2026.
Malta a redus tranşele de impozitare a celor cu venituri mici şi medii cu scopul de a reduce povara financiară pentru aceştia. Pragul de scutire de impozit pentru persoanele singure, căsătorite şi părinţi a fost însă majorat.
Maltezii mizează pe educaţie, dublând deducerile fiscale pentru părinţii ai căror copii frecventează şcoli private. Schemele „Get Qualified” şi „Higher Educational Qualifications” au fost extinse, permiţând continuarea acordării de credite fiscale studenţilor care urmează studii de masterat sau doctorat.
Malta va amâna introducerea cotei minime de impozitare de 15% pentru companiile care fac parte dintr-un grup cu o cifră de afaceri anuală de cel puţin 750 de milioane de euro.
Anul acesta, ministrul a menţionat prevederile privind creditele fiscale rambursabile calificate (QRTC) şi a informat că Malta este încă în discuţii cu Comisia Europeană cu privire la introducerea unor astfel de măsuri şi stimulente, care pot fi oferite sub formă de granturi sau credite fiscale, despre care se aşteaptă să fie utilizate pentru a menţine atractivitatea Maltei în peisajul fiscal global, rămânând în acelaşi timp în conformitate cu normele UE.
În plus, se aplică o cotă de impozitare de 1,5% pentru transferurile afacerilor familiale. Impozitul pe succesiune pentru terenurile agricole arendate a fost eliminat ca parte a reformei din sectorul agricol.
O majorare a creditului fiscal a fost acordată părinţilor care au un copil cu dizabilităţi, care va fi acum de 750 de euro în loc de 500 de euro.
Reformele din domeniul sănătăţii adoptate includ o investiţie de 14 milioane de euro în reducerea timpilor de aşteptare şi oferirea gratuită de medicamente pentru seniorii de peste 75 de ani.
Cota de TVA pentru produsele sanitare legate de sănătatea femeilor va fi redusă la 0%. Această reducere este aplicabilă şi accesoriilor medicale legate de tratamentul cancerului.
Extinderea stimulentelor fiscale pentru proprietăţi construite în urmă cu peste 20 de ani şi vacante de peste 7 ani. Aceste stimulente acoperă scutiri de impozit şi de taxa de timbru şi o subvenţie de 15.000 EUR sau 40.000 EUR pentru primii cumpărători de astfel de proprietăţi.
Guvernul maltez înfiinţează o unitate dedicată, axată pe dezvoltarea tehnologiei IA, pentru a stimula inovaţia.
Fondul de capital de risc al Guvernului Maltez, recent înfiinţat, cu o finanţare de 10 milioane EUR, va oferi capital noilor afaceri prin investiţii de capital.
În sectorul jocurilor de noroc, guvernul lansează iniţiativa Video Gaming Gateway, care oferă asistenţă financiară pentru proiecte inovatoare de jocuri. Basecamp, un incubator dedicat, va sprijini, de asemenea, startup-urile axate pe dezvoltarea de jocuri video şi sporturi electronice.
Producţia locală de alcool va beneficia de reduceri ale accizelor la berea cu conţinut scăzut de alcool produsă de fabricile de bere mici şi independente, împreună cu reduceri semnificative ale accizelor pentru micii producători de vin.
Într-un pas către o agricultură durabilă, din deşeurile organice se vor produce aditivi pentru sol, care vor fi distribuiţi gratuit fermierilor locali.
Între timp, sectorul creativ va beneficia de o finanţare UE în valoare de 15 milioane de euro, menită să încurajeze proiecte culturale şi artistice care stimulează activitatea economică.
O sumă suplimentară de 2 milioane EUR va fi alocată programului Creative Malta pentru a sprijini producătorii locali de film, sporind atractivitatea Maltei ca destinaţie pentru producţia de film şi contribuind la crearea de locuri de muncă în sectorul creativ.
