Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra primului pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar cu respectarea Legii fundamentale, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat urgenţa şi necesitatea.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituţională, informează Agerpres.
'Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul, în cauza de faţă, şi-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art. 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii', se precizează în comunicat.
De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii şi din alte categorii de indemnizaţii, iar prevederile care stabilesc această contribuţie sunt constituţionale.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:
* angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine;
* reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;
* urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecinţelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat şi a afectării sustenabilităţii finanţelor publice.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a stabilit că:
*** reglementarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizaţii, sunt în conformitate cu Constituţia. Regula este cea a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistenţa medicală în sistemul de sănătate, excepţia fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât şi retragerea facilităţilor la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
*** plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de către cetăţenii români nu creează discriminare în raport cu cetăţenii străini/ apatrizi care sunt scutiţi de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetăţenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecţie temporară şi provin din zona conflictului armat din Ucraina;
*** stabilirea cuantumului indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferenţiate în funcţie de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituţiei, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum şi competenţa exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
*** neplata sumelor de bani aferente concediului de odihnă neefectuat în situaţia încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituţiei, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfăşurării raportului său de muncă. O asemenea soluţie legislativă încurajează salariaţii să îşi efectueze concediul;
*** limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum şi plafonarea indemnizaţiilor şi compensaţiilor lunare pentru chirie în privinţa personalului militar, poliţiştilor şi poliţiştilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale şi nu au aceeaşi protecţie constituţională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
*** condiţionarea transferului, la cerere, a funcţionarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât previne deplasarea în masă a funcţionarilor publici de la o instituţie la alta şi protejează capacitatea administrativă a instituţiilor publice din care se solicită transferul;
*** eşalonarea pe cinci ani a plăţii drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituţiei, Curtea având o jurisprudenţă constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
*** majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu conduce la o creştere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activităţii personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).
