România ar trebui să aibă un nou Guvern cu puteri depline cel târziu până la jumătatea lunii septembrie, potrivit unor surse politice. Intervalul 10-15 septembrie este considerat esenţial pentru instalarea Executivului, mai ales în contextul evaluării pe care agenţia de rating S&P o va face în perioada următoare.
O delegaţie S&P este aşteptată să analizeze situaţia economică şi politică a României, iar ratingul de ţară urmează să fie publicat în octombrie. Liderii politici consideră că lipsa unui Guvern cu puteri depline ar putea reprezenta un argument dificil de explicat în faţa agenţiei.
„Va fi foarte complicat să le explicăm celor de la S&P de ce nu avem un Guvern cu puteri depline”, au declarat surse de la vârful partidelor.
Aceeaşi preocupare a fost exprimată şi de consilierul prezidenţial pe probleme economice, Radu Burnete, într-un interviu pentru Cotidianul.
„(…) În cazul în care pare clar că nu putem genera majoritate care să continue eficientizarea cheltuielilor, să facă reforme importante ca să readucă creşterea economică, să se uite la managementul companiilor de stat, la reforma administraţiei, la toate aceste lucruri, atunci, din păcate, suntem cu sabia lui Damocles deasupra capului şi sabia aceea poate cădea oricând”, a spus el.
Surse politice susţin că agenţiile Fitch şi Moody’s au ţinut cont de faptul că Parlamentul se află în vacanţă, însă această situaţie nu poate continua la nesfârşit.
Negocierile pentru formarea noului Executiv sunt complicate şi de poziţionarea UDMR. PSD a încercat să atragă formaţiunea condusă de Kelemen Hunor, însă acesta a transmis că, deocamdată, îl susţine pe Siegfried Mureşan.
„Deci, măcar pe mine trebuie să mă iau în serios. Dacă nu mă luaţi în serios şi credeţi că eu mă arunc din barcă în barcă, ori în stânga, ori în dreapta. Deci nu, până când nu există o desemnare, n-am cum să vă dau un răspuns la această întrebare mai detaliat”, a răspuns liderul UDMR.
Sorin Grindeanu a încercat să păstreze deschisă posibilitatea unei colaborări cu UDMR.
„Eu am fost atent la ceea ce a spus Hunor şi ieri şi alaltăieri şi cred că e mai important, dar nu vorbesc în numele UDMR-ului, dar din ce am văzut ca şi declaraţie, eu cred că avem un punct comun, şi anume acela că suntem mânaţi, şi PSD şi UDMR, de dorinţa de a găsi o soluţie şi nu suntem, nici PSD nici UDMR, cei care punem stavile sau avem decizii interne care să oprească alianţele posibile în a forma o coaliţie. PSD şi UDMR n-au făcut acest lucru, alţii au luat decizii de acest tip, de aceea cred că e importantă această nuanţă, că şi PSD şi UDMR îşi doresc, dincolo de lucrurile pe care le-am decis până acum, să avem un guvern şi cred că orice român de bună credinţă îşi doreşte acest lucru, şi să avem un guvern repede”, a declarat Grindeanu.
Scenariul iniţial al PSD prevedea un Executiv în care să intre UDMR şi parlamentari PNL care nu susţin actuala linie a partidului. Pentru atragerea unor voturi suplimentare, PACE şi UPR ar fi urmat să primească funcţii de secretar de stat.
În condiţiile în care acest plan pare să fi pierdut teren, Grindeanu ia în calcul mai degrabă varianta unui Guvern minoritar.
„În acest moment, la cum arată configuraţia politică în Parlament, cred că şi dacă vom avea un Guvern, şi sper din tot sufletul să avem un Guvern în săptămânile viitoare cu puteri depline va fi, e ceea ce cred eu, cred că va fi un Guvern minoritar. Care va trece de votul Parlamentului, evident, dar va fi un Guvern minoritar”, a explicat liderul PSD.
Potrivit surselor politice, social-democraţii estimează că se pot baza pe aproximativ 240 de voturi, fără PNL, USR şi AUR. Din zona PNL ar exista însă 17 parlamentari care ar putea susţine un Guvern condus de PSD.
Negocierile sunt influenţate şi de proiectele asumate prin PNRR. Legea salarizării, asupra căreia au existat discuţii la Cotroceni, nu mai are, potrivit surselor, şanse reale să permită îndeplinirea jalonului în forma şi termenul stabilite.
O altă problemă este legea ANI, care valorează 771 de milioane de euro în cadrul PNRR. Curtea Constituţională urmează să analizeze luni actul normativ. În cazul unei noi amânări, timpul rămas până la 31 august ar putea fi insuficient pentru ca Parlamentul să opereze eventualele modificări, iar legea să fie votată şi promulgată la timp.
