Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după şedinţa Comandamentului Energetic Naţional de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există şi posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a preţurilor la energie pentru consumatorii finali şi după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislaţia în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieţei unice europene de profil, cu preţuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, faţă de cele din Vest, şi pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei şi Republicii Moldova.
Ministrul afirmase joi că România va cere compensaţii pentru aceste diferenţe de preţuri.
Întrebat în ce ar putea consta aceste compensaţii, Burduja a spus: ″Asta urmează să definim. Nu este ceva facil. Putem să solicităm mai multe fonduri UE pentru investiţii, putem să solicităm o decalare a decarbonizării, a termenelor de închidere a grupurilor pe cărbune″.
Ulterior, ministrul a fost întrebat de Profit.ro dacă printre posibilele compensaţii solicitate s-ar putea număra şi o amânare a eliminării preţurilor plafonate la energie pentru consumatorii finali, plafonare care expiră la primăvară.
″Este şi aceasta o posibilitate. Noi trebuie să ne aşezăm la masă în Consiliul de Miniştri ai Energiei din UE şi să spunem lucrurilor pe nume. Susţinem cu cea mai mare solidaritate Ucraina, ca să nu mai vorbesc de Republica Moldova, sunt fraţii noştri, dar în acelaşi timp nu putem noi să susţinem toate costurile, nu este corect. Trebuie să aşteptăm şi să vedem cum va arăta piaţa în următoarele luni. Este un lucru important.
Având în vedere că există o situaţie de inechitate, într-o piaţă care ar trebui să fie unică şi funcţională, cred că toate măsurile trebuie să fie pe masă. Continarea plafonării şi în 2025 poate fi o variantă. Vreau să o discut şi cu omologii din Grecia şi Bulgaria şi să agreăm la nivel european, pentru că România îşi asumă această poziţie, care este una principială, dar are nevoie şi de alte ţări alături, pentru că suntem în aceeaşi barcă cu toţii, din păcate, astfel încât să putem avea cel mai bun argument în faţa Comisiei Europene. Toate opţiunile sunt pe masă pentru a îndrepta această inechitate″, a răspuns Burduja.
Ministrul a relatat că, în şedinţa Comandamentului Energetic, s-a analizat situaţia de pe piaţa spot şi s-au comparat datele din România şi Europa Centrală şi de Est cu ce se întâmplă în Vestul Europei.
″Vedem cu certitudine că, în ultimele săptămâni şi chiar luni de zile, dincolo de Austria, la est de Austria, este o problemă şi trebuie să o recunoaştem deschis. Am făcut o recapitulare a discuţiilor tehnice şi politice cu omologii din Grecia şi Bulgaria. În perioada imediat următoare, ne-am propus ca, într-o săptămână-10 zile, să definim un plan preliminar pe care să-l prezentăm în Consiliul Miniştrilor Energiei al UE″, a menţionat oficialul.
El a adăugat că, cu siguranţă, şi România are o vină în ceea ce se întâmplă, pentru că timp de zeci de ani nu s-a investit în producţie şi deci nu avem suficientă producţie ca să acoperim consumul într-un an aşa cum a fost acesta, secetos, cu producţie eoliană mică şi cu multe zile de caniculă, în care a existat şi un consum destul de mare.
″Aceasta este partea noastră de vină. În acelaşi timp, rolul unei uniuni energetice, aşa cum Uniunea Europeană doreşte să avem, este să beneficieze toată lumea, să existe solidaritate. Energia, când este mai ieftină într-o parte a Europei, să ajungă şi în cealaltă parte, ca să putem plăti preţuri similare. Este o chestiune de standard de viaţă pentru cetăţenii UE, dar şi de competitivitate a mediului economic. În momentul când preţul la energie din Estul Europei este de 3 ori mai mare decât cel din Vestul Europei, cu siguranţa aceasta nu este o piaţă care să funcţioneze, integrată, unică, concurenţială şi corectă″, a punctat Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului, speranţa este ca, împreună cu Grecia şi Bulgaria, România să vină cu un plan în faţa Comisiei Europene, pentru accelerarea investiţiilor în interconexiuni.
″Nu este corect ca, în centrul Europei, să existe probleme de interconexiune între Austria şi Ungaria, între Austria şi Slovacia. Dacă aceste pieţe ar fi fost mai bine integrate, ele ar fi fost cuplate, deci noi nu am fi avut problema de astăzi. Cu atât mai mult în contextul actual, în care noi trebuie să susţinem şi cererea de energie electrică din Ucraina şi de la fraţii noştri de peste Prut, pretindem din partea Bruxelles-ului un tratament corect, principial, în care să punem cu toţii umărul la acest efort adiţional. Vrem să avem o piaţă energetică unică şi funcţională, în care şi România, şi alte state vecine, să aibă parte şi de beneficii, nu doar să susţină o povară, în mod special în contextul războiului din Ucraina″, a conchis ministrul Energiei.
