Nivelul extrem de scăzut al Dunării provoacă noi probleme pentru centralele nucleare din Europa Centrală şi de Est. În Bulgaria, centrala nucleară Kozlodui va diminua vineri, 21 august, producţia Unităţii 5 cu aproximativ 120 de megawaţi, măsura fiind luată ca urmare a condiţiilor hidrologice dificile.
Este pentru prima dată în cei 52 de ani de când centrala Kozlodui funcţionează când producţia este redusă din cauza unor condiţii meteorologice extreme. Ministerul bulgar al Energiei precizează că decizia are caracter preventiv şi este menită să garanteze funcţionarea instalaţiei în condiţii de siguranţă.
Unitatea 5 a centralei are o putere de peste 1.000 MW. Autorităţile de la Sofia estimează că nivelul Dunării ar putea continua să scadă pe sectorul bulgăresc al fluviului, potrivit informaţiilor transmise de BTA.
Problemele generate de secetă sunt monitorizate la Kozlodui de mai multe luni. Încă de la începutul lunii iunie, la centrală a fost înfiinţată o echipă specială pentru gestionarea unei eventuale situaţii de criză. Decizia a venit după ce nivelul Dunării a început să coboare, iar prognozele meteorologice au indicat perspectiva unei perioade îndelungate de secetă în mai multe zone din Europa Centrală şi de Vest.
Centrala nucleară utilizează apa Dunării pentru răcirea aburului în condensatoarele amplasate în zona nenucleară a instalaţiei. Apa fluviului nu este folosită pentru răcirea reactoarelor.
Apa necesară procesului este captată printr-o staţie proprie de pompare, construită direct pe malul Dunării. Instalaţia a fost proiectată astfel încât să poată asigura alimentarea cu apă inclusiv în perioadele în care nivelul fluviului scade considerabil.
Până în prezent, Kozlodui a reuşit să îşi menţină activitatea normală în pofida reducerii continue a debitului Dunării. Ministerul Energiei de la Sofia a subliniat însă că situaţia devine tot mai dificilă şi a amintit că alte centrale nucleare situate în ţările riverane au fost deja obligate să îşi reducă producţia sau chiar să îşi oprească reactoarele.
Scăderea accentuată a nivelului Dunării nu este o problemă izolată pentru Bulgaria. Centralele nucleare Paks, din Ungaria, şi Cernavodă, din România, s-au confruntat, la rândul lor, cu dificultăţi generate de condiţiile hidrologice.
În România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârşitul lunii iulie, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Situaţia s-a agravat ulterior, iar pe 13 august a fost oprită şi Unitatea 2. Pentru o perioadă, acest lucru a însemnat eliminarea producţiei de energie nucleară din mixul energetic naţional.
Autorităţile române au instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru luna august şi au dispus măsuri pentru creşterea cantităţii de apă care ajunge în zona centralei de la Cernavodă, în încercarea de a limita efectele secetei asupra producţiei de energie.
Şi Ungaria se confruntă cu o situaţie dificilă la Paks, singura centrală nucleară a ţării. Producţia a fost redusă progresiv, pe măsură ce nivelul Dunării a atins valori extrem de scăzute, iar centrala a ajuns să funcţioneze la aproximativ un sfert din capacitatea sa obişnuită.
Autorităţile ungare au evitat până acum oprirea completă a reactoarelor. În schimb, au fost aplicate măsuri pentru creşterea nivelului apei în apropierea centralei şi pentru asigurarea volumului necesar funcţionării instalaţiilor.
