Bugetul României pentru anul următor este o ecuaţie cu multe necunoscute pentru Ministerul Finanţelor. Creşterile de pensii şi salarii promise anul acesta de către guvernanţi sunt mai mari decât încasările provenite din majorări de taxe şi impozite. Mai mult decat atât, ţara noastră trebuie să îşi reducă şi deficitul bugetar, ca să nu rămână fără fonduri europene.
După o întâlnire în Parlament, în care s-a discutat despre construcţia bugetului pe anul viitor, ministrul Marcel Boloş a declarat că statul are resurse necesare atât pentru creşterile de salarii şi pensii promise, cât şi pentru continuarea investiţiilor.
Doar că veniturile prognozate ar putea să fie mai mici decât cheltuielile. România trebuie să îşi reducă deficitul bugetar, altfel risca blocarea fondurilor europene.
Potrivit unor surse politice, ministrul Boloş a anunţat că anul viitor cheltuielile statului vor creşte cu 48 de miliarde de lei faţă de anul curent. E adevărat că vor creşte şi veniturile, doar că într-un ritm mai lent, într-un scenariu pozitiv, acestea vor fi de 47 de miliarde de lei. Vor veni bani în plus de la creşterea impozitului IMM-urilor, respectiv noul impozit pe cifra de afaceri pentru o parte din companiile mari.
Vor aduce bani în plus eliminarea facilităţilor fiscale şi creşterea accizelor şi a TVA-ului pentru unele produse. Însă de crescut, vor creşte şi salariile profesorilor, precum şi cele ale bugetarilor. Peste toate însă, vine şi un an electoral.
În plus, conform graficului agreat cu Comisia Europeană, ţara noastră ar trebui să se încadreze într-un deficit bugetar de doar 3%. Anul acesta nici măcar nu ştim cât va fi, pentru că ministrul Finanţelor a apelat la un artificiu ca să evite o rectificare bugetară, care ne-ar fi oferit o imagine mai clară a situaţiei. De două luni, aproape toate alocările de bani se fac din Fondul de Rezervă.
Anul acesta, România trebuia să se încadreze într-un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Acesta a fost renegociat cu Comisia Europeană la 5,5%, dar probabil va depăşi 6%.
