Având în vedere deficitele mari ale României din ultimii ani, adoptarea monedei de către România nu este astăzi pe agenda politică, dar acest subiect poate constitui tema unui acord al forţelor politice la viitoarele alegeri parlamentare, prevăzute pentru 2028, a anunţat premierul Bolojan, într-o conferinţă comună cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.
Premierul Bolojan a făcut aceste consideraţii întrebat când îşi propune România să adere la zona euro.
”În ceea ce priveşte aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplineşte condiţiile legate de componenta de deficit. Aşa cum ştiţi, România a avut în aceşti ani nişte deficite foarte mari şi până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă. Suntem într-o situaţie în care ne reducem deficitele, ţinta pe anul acesta este de aproximativ 6,2-6,3% şi ne-am angajat să reducem acest deficit în zona de 3% până în 2030”, a arătat premierul, potrivit Profit.ro.
Bolojan a spus însă că aderarea la zona Euro ar putea fi o temă de bază la viitoarele alegeri, pe care forţele poltiice să ajungă la un acord, aşa cum a fost cazul cu aderarea României la NATO sau UE.
”Consider că această temă legată de aderarea României la zona Euro este o temă care ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028, când forţele politice ar putea să cadă pe un acord, aşa cum s-a căzut în anii anteriori, atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
România a rămas între cele patru ţări din regiune care nu a adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia şi Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică de la 1 ianuarie 2026.
Subiectul trecerii la euro a dispărut de pe agenda publică românească, pe măsură ce cheltuielile tot mai mari ale statului, transpuse în deficite bugetare mari şi o datorie publică record, au dus la deteriorarea echilibrelor macroeconomice, cu inflaţie şi dobânzi ridicate.
Planul naţional de adoptare a monedei euro – document elaborat în 2018 de guvernul Dăncilă, Banca Naţională a României şi Academia Română – a intrat în uitare aproape imediat, şi ţinta de adoptare a mecanismului ratelor de schimb în 2023-2024 menţionată este deja permiată.
