BNR a revizuit de la 4,9% la 4% prognoza pentru finele acestui an şi de la 3,5% la 3,4% pentru finele lui 2025, când ar urma să intre în coridorul ţintit de BNR, pe fondul unor evoluţii recente mai favorabile ale preţurilor decât anticipa banca centrală, anunţă Profit.ro.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la riscurile şi incertitudinile din economie şi spune că nu se poate vorbi de o relaxare a politicii monetare – deşi BNR a redus cu 0,5 pp rata cheie -, câtă vreme deficitul bugetar e ridicat.
Rata inflaţiei a coborât la sub 5% în iunie şi a venit în ultimele luni atât sub rata cheie a BNR, care până de curând a fost de 7% pe an, cât şi sub cea a facilităţii de depozit, care a dat mersul pieţei de mai bine de un an şi jumătate.
"Prognoza nu arată rău!", spune Isărescu. "Dar, şi textul comunicatelor recente, şi raportul de peste 100 de pagini abundă de două cuvinte: riscuri, incertitudini, riscuri, incertitudini! Nu ne aventurăm dincolo de această prognoză să zicem foarte multe despre ce vom face în viitor pentru că rămânem în aceeaşi paradigmă, dependenţi de ce se întâmplă, văzând şi făcând, data dependent. În plus, urmează toamna şi campania electorală, sunt multe necunoscute!”.
Isărescu spune că BNR a evitat să folosească termenul de relaxare a politicii monetare în comunicatele publicate după şedinţele din iulie şi august, când a redus rata cheie cu câte 0,25 puncte procentuale, la 6,5% pe an.
„Nu folosim ideea că am început un ciclu de relaxare a politicii monetare, nu folosim expresia «relaxarea a politicii monetare»... Avem o politică fiscală expansionistă”, spune Isărescu. „Nu stimulăm prea mult economia, o stimulează suficient politica fiscală!”
Deficitul bugetar ridicat (3,5% din PIB la 6 luni, faţă de o ţintă de 5% pe tot anul) este cel care menţine ridicate costurile de împrumut ale României şi prima de risc, care este la cel mai mare nivel din regiune, notează Isărescu.
„Legat de perspectiva fiscală, ce avem în momentul actual, în mod clar, nu ştim ce politici se vor aplica, deci şi traiectoria aceasta este legată de viitorul politicilor fiscale”, adaugă Isărescu.
Scăderea peste aşteptări a inflaţiei din ultimele luni a venit pe fondul reducerii preţurilor la energie, după unele modificări legislative. De asemenea, dezinflaţia la preţurile alimentelor este una accentuată, în timp ce serviciile se scumpesc la un rtim susţinut de circa 9% pe an, evoluţie pe care Isărescu o pune pe seama convergenţei reale, în contextul creşterii salariilor.
"În cazul serviciilor, salariile au o pondere mai mare şi creşterile de productivitate nu pot fi foarte mari. Deci ne aşteptăm ca serviciile să ţină inflaţia relativ mai sus în România, atât timp cât convergenţa reală acţionează", spune guvernatorul.
