Dragoş Pîslaru, ministru interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a făcut bilanţul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă la câteva zile după încheierea acestuia. Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, oficialul a susţinut că PNRR nu a reprezentat o povară pentru România, ci o sursă importantă de finanţare pentru modernizarea ţării.
„PNRR nu a «distrus» România”, ci „a finanţat modernizarea ei”, a transmis Pîslaru, care a enumerat mai multe investiţii şi reforme realizate prin program.
Una dintre reformele care nu au fost finalizate este cea privind salarizarea în sectorul public. Neîndeplinirea acestui jalon a avut drept consecinţă pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Ministrul susţine însă că, după preluarea conducerii Ministerului Muncii, au fost făcute demersuri pentru modificarea sistemului şi eliminarea diferenţelor considerate inechitabile:
„S-au făcut toate demersurile pentru corectarea inechităţilor şi pentru construirea unui sistem de salarizare mai echitabil”, a precizat acesta.
Pîslaru a explicat şi de ce, în opinia sa, reforma nu a fost dusă la bun sfârşit.
„Faptul că această reformă nu a putut fi închisă este rezultatul iresponsabilităţii unor politicieni ale căror interese sunt, din păcate, departe de interesul public şi de nevoia de a corecta inechităţile din sistemul de salarizare. Reformele nu se fac pentru interese de moment. Se fac pentru ca statul să fie mai echitabil, mai eficient şi mai aproape de oameni”, a mai adăugat Dragoş Pîslaru.
Într-un mesaj formulat ironic, ministrul a prezentat câteva dintre rezultatele pe care le atribuie PNRR.
„Jos PNRR-ul! Iată ce am păţit «din cauza» lui:
71.000 de gospodării au primit panouri solare şi/sau sisteme de stocare. Dintre acestea, peste 50.000 sunt gospodării ale unor persoane vulnerabile.
14.000 de locuinţe ale populaţiei vulnerabile au fost renovate energetic şi dotate cu panouri solare. Pentru cele două investiţii din zona energiei au fost decontate 5,36 miliarde de lei.
220 de obiective de patrimoniu au fost restaurate, consolidate sau modernizate: biserici de lemn, mănăstiri, cetăţi, castele, conace, sate cu arhitectură tradiţională.
5 muzee şi memoriale au fost construite sau restaurate, pentru ca memoria unor momente importante din istoria României să nu rămână doar în cărţi”, a scris Dragoş Pîslaru.
Oficialul a prezentat şi rezultatele programelor gestionate prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Printre acestea se numără digitalizarea serviciilor din domeniul muncii şi protecţiei sociale, prin sisteme informatice dezvoltate pentru Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Casa Naţională de Pensii Publice a trecut, de asemenea, printr-un proces de digitalizare integrală, sistemul informatic fiind finalizat şi conectat cu alte platforme.
În zona protecţiei sociale, aproximativ 4.000 de persoane cu dizabilităţi au fost dezinstituţionalizate. Au fost finanţate 124 de centre de zi pentru prevenirea separării copiilor de familie, pentru 8.960 de beneficiari.
Totodată, au fost dezvoltate 28 de centre de servicii comunitare destinate persoanelor cu dizabilităţi, care deservesc 2.520 de beneficiari, precum şi 41 de centre de îngrijire de zi şi reabilitare pentru persoane vârstnice, cu 3.075 de beneficiari.
„Au fost puse în mişcare reforme care înseamnă servicii sociale mai aproape de oameni, instituţii mai eficiente şi un sistem de muncă şi protecţie socială mai bine adaptat realităţilor actuale”, a mai transmis ministrul.
În final, Dragoş Pîslaru a precizat că, în perioada în care a coordonat cele două ministere, şi-a îndeplinit integral obiectivele asumate în cadrul programului european.
„Pe lângă rolul meu de coordonator naţional, la cele două ministere pe care le-am coordonat, am îndeplinit ţintele şi jaloanele PNRR complet”, a mai precizat acesta, potrivit Cotidianul.ro.
