Un nou raport al Băncii Mondiale indică o creştere semnificativă a preţurilor la energie în 2026, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al perturbărilor majore din lanţurile de aprovizionare. Potrivit estimărilor, energia s-ar putea scumpi cu aproximativ 24% în acest an, atingând cele mai ridicate niveluri de după Invazia Rusiei în Ucraina.
Prognoza are la bază un scenariu moderat, în care cele mai severe efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu s-ar tempera până în luna mai. Chiar şi în aceste condiţii, impactul asupra pieţelor globale rămâne puternic. Dacă însă tensiunile se intensifică şi perturbările persistă mai mult decât se anticipează, scumpirile ar putea depăşi aceste estimări.
Un punct critic îl reprezintă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global. Banca Mondială estimează o revenire treptată a volumelor tranzitate prin această zonă până în toamnă, însă riscurile rămân ridicate, iar orice blocaj suplimentar ar putea împinge preţurile şi mai sus.
Raportul evidenţiază o creştere accentuată a cotaţiilor petrolului. Ţiţeiul de referinţă Brent ar putea ajunge la o medie de 86 de dolari pe baril în 2026, comparativ cu aproximativ 69 de dolari în anul precedent. De altfel, preţul actual este deja cu peste 50% mai mare decât la începutul anului.
Într-un scenariu pesimist, în care infrastructura energetică din regiune este afectată suplimentar, iar exporturile se redresează lent, preţul petrolului ar putea urca până la 115 dolari pe baril. Banca Mondială avertizează că atacurile asupra instalaţiilor petroliere şi întreruperile de transport au generat unul dintre cele mai severe şocuri de aprovizionare din istorie.
Creşterea preţurilor la energie nu rămâne izolată. Potrivit economistului-şef al instituţiei, Indermit Gill, impactul se propagă în mai multe etape: iniţial prin scumpirea energiei, apoi prin creşterea preţurilor la alimente şi, în final, prin accelerarea inflaţiei. Acest proces duce la dobânzi mai mari şi la costuri mai ridicate pentru credite, afectând atât consumatorii, cât şi investiţiile.
Cele mai vulnerabile sunt economiile în curs de dezvoltare, unde populaţia resimte mai puternic scumpirile, iar guvernele au mai puţine instrumente pentru a interveni. În aceste state, inflaţia ar putea ajunge la 5,8% dacă războiul se prelungeşte, în timp ce economiile dezvoltate ar putea înregistra o rată medie de aproximativ 5,1% în 2026.
Raportul mai arată că scumpirile nu se limitează la energie. Per ansamblu, preţurile materiilor prime ar putea creşte cu 16% în 2026. O evoluţie notabilă este cea a îngrăşămintelor, unde se estimează o majorare de 31%, alimentată în principal de o creştere puternică a preţului ureei, de aproximativ 60%.
Aceste evoluţii riscă să afecteze lanţul alimentar global: costurile mai mari reduc veniturile fermierilor, pun presiune pe producţia agricolă şi pot duce la scăderea randamentelor în anii următori. În consecinţă, securitatea alimentară devine o preocupare tot mai serioasă.
În acest context, economia globală dă semne de încetinire. Ţările în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creştere de doar 3,6% în 2026, sub estimările anterioare de 4%. Scumpirile, inflaţia ridicată şi costurile mai mari de finanţare reduc ritmul investiţiilor şi al consumului, afectând perspectivele economice pe termen mediu.
