Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova se confruntă cu o criză economică gravă, declanşată de întreruperea în acest an a livrărilor de gaze din Rusia şi de prăbuşirea producţiei industriale şi agricole, a declarat miercuri un ministru de rang înalt din enclavă, citat de Reuters.
Preşedinta proeuropeană a Moldovei, Maia Sandu, a avertizat că Rusia ar putea folosi instabilitatea din Transnistria pentru a semăna haos şi a influenţa alegerile din septembrie pentru a obţine un parlament şi un guvern mai favorabile Moscovei.
Sandu urmăreşte aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.
„Previziunile pentru economia Transnistriei nu sunt încurajatoare, pe baza incertitudinii privind livrările de gaze, a lipsei unui contract privind exporturile de energie de la centrala termică şi a faptului că principalele fabrici industriale sunt inactive”, a declarat miercuri ministrul Dezvoltării Economice, Serghei Obolonik, în cadrul unei şedinţe de guvern.
„Rămâne riscul ca Moldova să introducă noi sancţiuni şi reglementări restrictive”, a spus el, potrivit presei locale.
Transnistria s-a desprins de Moldova sovietică în 1990. În afară de un scurt conflict din 1992, ea a trăit alături de restul statului acum independent cu puţine tulburări timp de peste 30 de ani, în mare parte datorită asistenţei oferite de Moscova.
Cu toate acestea, în ianuarie, Rusia a oferit gaze naturale practic gratuit, după ce Ucraina a închis o conductă de tranzit. Autorităţile separatiste au obţinut gaz alternativ prin intermediul unui furnizor maghiar cu finanţare rusească, dar această aprovizionare s-a dovedit insuficientă pentru a menţine economia pe linia de plutire.
Obolonik a prognozat o scădere de 12% a produsului intern brut în a doua jumătate a anului faţă de anul trecut, o scădere de 30% a producţiei industriale, o scădere de 6% a producţiei agricole, o scădere de 20% a comerţului exterior şi o inflaţie de 16%.
Îmbunătăţirea de anul viitor, a spus el, depinde de găsirea unor surse fiabile de gaze şi de faptul că Moldova nu va introduce măsuri punitive.
„Nu ne putem aştepta la o creştere reală a economiei”, a spus Obolonik. „Cel mai bun scenariu este ca indicatorii să rămână la nivelurile din acest an”.
