Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) critică proiectul metodologiei-cadru privind admiterea la liceu pentru anul şcolar 2027-2028 şi avertizează că actuala formă a documentului ar putea crea vulnerabilităţi în ceea ce priveşte transparenţa şi egalitatea de şanse. Formaţiunea cere Ministerului Educaţiei să modifice proiectul înainte de adoptare şi să introducă mecanisme clare de control.
AUR susţine că problema îşi are originea în modificările legislative adoptate în 2023, când liceelor cu cerere ridicată li s-a permis să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri.
„Problema nu a apărut însă astăzi. Ea îşi are originea în Legea învăţământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepţie de la regula generală a admiterii în învăţământul liceal, permiţând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri. În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepţii. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcţiona?”, arată AUR într-un comunicat, potrivit News.ro.
Potrivit partidului, Evaluarea Naţională oferă un cadru comun pentru toţi elevii, iar introducerea unor mecanisme distincte de selecţie ar trebui însoţită de garanţii solide.
„Dacă statul a decis totuşi să introducă o excepţie pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoţită de garanţii extrem de clare şi uniforme privind transparenţa, integritatea şi egalitatea de şanse. Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei ridică serioase semne de întrebare”, acuză AUR.
Formaţiunea atrage atenţia că liceele pot organiza concurs pentru maximum jumătate dintre locurile disponibile, iar aceeaşi instituţie ar avea un rol important în organizarea, supravegherea, corectarea şi soluţionarea contestaţiilor.
AUR reclamă inclusiv riscul unor conflicte de interese, în condiţiile în care directorul sau directorul adjunct poate conduce comisia de admitere. Partidul susţine că sunt necesare reguli naţionale mai precise privind incompatibilităţile, inclusiv atunci când membrii comisiilor au legături de rudenie cu candidaţii.
O altă critică vizează posibilitatea ca fiecare liceu să stabilească ponderea propriului concurs în media finală. În opinia AUR, fără limite naţionale clare, examenul local ar putea ajunge să conteze foarte mult, diminuând importanţa Evaluării Naţionale.
Formaţiunea consideră că metodologia trebuie să prevadă măsuri suplimentare împotriva fraudei şi favoritismului.
„În al treilea rând, proiectul oferă garanţii insuficiente împotriva fraudei şi favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabileşte că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învăţământ. Pot apărea astfel situaţii în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut şi le-au predat candidaţilor. În acelaşi timp, contestaţiile trebuie depuse şi soluţionate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanţii suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situaţiile de conflict de interese, iar contestaţiile pot rămâne în interiorul aceluiaşi mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile”, mai arată AUR.
Partidul solicită supraveghere video şi audio, anonimizarea lucrărilor, evaluatori diferiţi la contestaţii, control extern şi limite clare pentru ponderea concursului organizat de liceu:
„Locul într-un liceu trebuie câştigat prin muncă şi merit, nu prin numele părinţilor, relaţii, influenţă sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviţi dintr-o comisie”.
Ministerul Educaţiei a lansat proiectul în consultare publică. Conform legii, liceele pot organiza concurs pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile, după susţinerea Evaluării Naţionale, iar subiectele probelor de admitere sunt elaborate la nivel naţional.
