„Atenţie, cade tencuiala!” este avertismentul pe care îl găsim pe mii de faţade ale caselor din întreaga ţară. Fie că vorbim de clădiri declarate monument istoric, aflate în zone protejate, fie despre clădiri cu risc seismic, peste tot în ţară, problemele sunt aceleaşi. Lipsa fondurilor şi birocraţia distrug patrimoniul cultural şi generează pericol pentru cetăţeni. Sunt, totuşi, acum, în vigoare mai multe legi şi proiecte care sprijină refacerea clădirilor vechi.
Blocul bucureştean de pe strada Blănari numărul 11 a fost expertizat în 1994, când a fost declarat clădire cu risc seismic, gradul I. Adică e marcat cu bulină roşie. Nici până în ziua de astăzi nu a fost consolidat.
Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic a început în forţă chiar în prima zi de lucru a anului: după primele 24 de ore de la deschiderea apelului, erau depuse 187 de cereri de finanţare. Valoarea lor, aproape 4 miliarde de lei.
Cele mai multe solicitări de finanţare au venit din Bucureşti. Ele au fost depuse atât pentru clădiri monument istoric, precum Pinacoteca sau Curtea Meşteşugarilor, cât şi pentru clădiri rezidenţiale. O altă lege care vine în sprijinul reabilitări faţadelor, a fost promulgată recent de Klaus Iohannis. Autorităţile locale au mână liberă să cofinanţeze cu până la 80% din totalul costurilor, repararea clădirilor considerate monumente istorice.
Însă nu tot timpul este vorba doar de bani. Autorităţile locale au la dispoziţie şi o lege prin care pot supraimpozita cu până la 500% proprietarii care refuză să îşi reabiliteze clădirile declarate monument istoric. Doar în Brăila, 52 de proprietari vor plăti amenda anul acesta.
Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic are un buget alocat de 700 de milioane de lei pentru anul 2023. Ministerul dezvoltării nu solicită cofinanţare nici de la locatari şi nici de la autorităţile locale.
foto: www.ziuadevest.ro
