Reducerea deficitului bugetului României a început cu un val inflaţionist, venit după o perioadă în care oricum inflaţia a fost ridicată, ceea ce face ca salariile reale să scadă, în timp ce în restul regiunii cresc. Corecţia derapajelor va lua timp, iar creşterea economică se menţine sub potenţial, arată economiştii citaţi de Profit.ro.
„România se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune. În ciuda pachetului de consolidare aprobat recent, perspectivele fiscale pentru 2025 nu sunt optimiste, viitoarea revizuire bugetară urmând să majoreze deficitul la 8% din PIB, faţă de 7% vizat anterior”, arată o analiză a economiştilor Erste.
Nivelul deficitului din acest an ar fi doar în uşoară scădere faţă de cel de 9,3% de anul trecut, care de asemenea a fost mult peste ţinta iniţială. Situaţia ar urma să se amelioreze ceva mai semnificativ anul viitor, când Erste prognozează o scădere a deficitului bugetar la 6,4% din PIB.
UniCredit estimează deficitul bugetar la 8,5% din PIB în acest an.
La 1 ianuarie intră în vigoare majorările taxării dividendelor de la 10% la 16%, creşterea taxelor pe proprietate, creşterea taxelor legate de circulaţia pe drumurile publice. Deja au crescut de la 1 august TVA (cu 2 puncte procentuale la 21% pentru cota standard), accizele, taxa pe bănci (de la 2% la 4% din veniturile brute) şi a fost introdusă o contribuţie de sănătate pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei. Pe partea de cheltuieli pentru 2026 este aşteptată menţinerea nivelurilor curente ale salariilor şi pensiilor, dar şi o consolidare a administraţiei publice.
Erste estimează la 3,75% din PIB (76,2 miliarde de lei) măsurile fiscale pentru anul viitor, faţă de 1,2% din PIB (23,4 miliarde de lei) în acest an.
Polonia are de asemenea o poziţie fiscală relaxată, în contextul creşterii cheltuielilor militare - deficitele sunt proiectate la 7% în 2025 şi 6,8% în 2026. Principala sursă potenţială de noi venituri este taxa bancară, arată Erste.
Şi Slovacia a introdus măsuri de consolidare fiscală în valoare de 1,5 miliarde de euro, în timp ce Ungaria se pregăteşte de creşterea unor cheltuieli, în contextul alegerilor generale de anul viitor, notează Erste. Celelalte ţări din ECE sunt aşteptate să ţină inflaţia sub pragul de 3% în aceşti ani.
Creştere economică anemică...
România a avut o performanţa economică slabă de anul trecut, cu o dinamică de doar 0,8%, în contextul unui deficit bugetar aproape record, ce ar fi trebuit teoretic să alimenteze creşterea PIB. Consumul ridicat a fost însă acoperit cu importuri. În prima jumătate a lui 2025, dinamica economiei este de doar 0,3%.
ING Bank arată că economia este în esenţă în stagnare şi estimează o creştere de doar 0,3% în acest an şi de 1,4% în următorul. Abia în 2027 creşterea economică ar trebui să ajungă mai aproape de potenţial, la 2,8%. Atât în acest an, cât şi în următorul, ING estimează că România va avea cea mai redusă dinamică a PIB din regiune. Ungaria ar urma să aibă o performanţă slabă în acest an, dar o revenire în următorul (+0,7% în 2025 şi 2,5% în 2026), în timp ce ţări precum Polonia (+3,5% în 2025 şi +3,4% în 2026) şi Cehia (+3% în 2025 şi +2,2% în 2026) ar urma să aibă creşteri solide.
Erste Bank are o previziune mai optimistă, cu o dinamică a PIB de 1,3% în acest an şi de 2,1% în următorul, faţă de o medie regională de 2,3%, respectiv 2,6%.
UniCredit vede creşterea PIB la 1% în acest an şi o revenire uşoară la 1,8% anul următor.
...cu inflaţie mare
Chiar şi în contextul creşterii economice anemice, inflaţia se menţine deosebit de ridicată, potenţată de majorarea TVA şi a accizelor. Rata headline a inflaţiei a urcat la 9,9% în august, de la 7,8% în luna precedentă şi 5,6% la finele anului trecut.
„Ne aşteptăm ca inflaţia medie să scadă în 2026 în toate economiile din Europa Centrală şi de Est. În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, inflaţia ar trebui să se încadreze în intervalul de toleranţă al băncilor centrale respective. Cea mai frapantă excepţie în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei este România, unde pachetul de consolidare fiscală cu creşteri ample de impozite va duce la cifre ridicate ale inflaţiei generale în restul anului 2025. O dezinflaţie mai pronunţată ar trebui să fie aşteptată abia în a doua jumătate a anului 2026”, notează Erste.
Astfel, România va avea pentru trei an la rând cea mai ridicată inflaţie medie din regiune, de la 5,6% în 2024, la 7% în 2025 şi 6,2% în 2026, arată estimările Erste – în august, inflaţia medie pe ultimele 12 luni a urcat de la 5,3% la 5,7%. Pe locul al doilea este Ungaria, cu un avans de 3,7% anul trecut, 4,7% în 2025 şi 4,1% în 2026.
ING estimează inflaţia medie la 7,3% în acest an şi la 7% în 2026, de departe cele mai ridicate rate din regiune.
UniCredit estimează că inflaţia va depăşi 10% în lunile următoare şi va fi de peste 9% la finele anului, iar anul următor este aşteptată la peste 4%. Inflaţia medie este estimată la 7,5% în acest an şi la 7,7% în următorul.
„Continuăm să observăm riscuri în creştere la adresa previziunilor noastre privind inflaţia generală, provenite din taxe noi sau majorate care afectează direct sau indirect preţurile de consum, accizele, presiunea persistentă în creştere asupra preţurilor alimentelor şi şocurile globale la nivelul ofertei”, arată economiştii UniCredit.
Creşterile reale de salarii s-au terminat
Erste arată că dinamica reală a salariilor a încetinit în regiune faţă de 2024 – de la 7% pe tot anul trecut la 5% la jumătatea anului curent. Serbia şi Croaţia au cele mai mari creşteri de salarii, în timp ce Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia au înregistrat rate de peste 4%.
„România a fost afectată de o creştere a inflaţiei care este probabil să reducă temporar puterea de cumpărare a gospodăriilor (creşteri ale TVA, eliminarea plafoanelor preţurilor la energie)”, notează Erste.
Dinamica anuală reală a salariilor s-a dus de la +1,3% în iunie la -2,4% în iulie. Dinamica salarială nominală s-a redus de la 7% la 5,2% în iulie faţă de iunie, în timp ce la finele anului trecut era de 11%, în timp ce inflaţia a urcat, cum arătam mai sus.
„Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, ne aşteptăm ca creşterea salariilor nominale să continue să se tempereze, în timp ce rata inflaţiei se va menţine în jurul a 9-10%, ceea ce va duce la o scădere a salariilor în termeni reali pentru restul anului. Per total, creşterea salarială medie din 2025 va acoperi cu greu inflaţia medie, creşterea reală medie fiind sub 1%, o deteriorare accentuată după o creştere a salariilor reale de aproape 10% în 2024”, arată UniCredit.
România are cel mai dezechilibrat tabel de bord din regiune. Are simultan o creştere sub potenţial, inflaţie peste ţintă, deficit fiscal peste limita Maastricht, deficit de cont curent şi şomaj apropiat de media UE, arată Erste.
Chiar dacă cererea internă se temperează în general în 2025, deficitul contului curent va accelera probabil şi mai mult spre 9% faţă de maximul de 8,4% din PIB înregistrat în 2024. Contul curent va rămâne integral finanţat prin transferuri UE, investiţii străine directe şi împrumuturi externe suverane, arată UniCredit.
Datoria publică este aşteptată de Erste să ajungă la 60% din PIB anul viitor, record post-revoluţie. Prongoza UniCredit este mai sumbră, la 62% din PIB în acest an şi 66% în 2026.
